Muzeul Satului, o COMOARA a judetului Valcea
Muzeul Satului Vâlcean a fost înfiinţat în anul 1974, în jurul Culei Bujoreanu, atunci când şi-a conturat profilul tematic sub forma unui sat-muzeu menit să reconstituie pe o suprafaţă de 8,5 hectare imaginea funcţională a unei aşezări rurale tradiţionale cu toate instituţiile sale social-culturale.
În organizarea muzeului în aer liber s-a ţinut cont de câţiva factori constitutivi a unui sat adevărat – formele de relief ale zonei, vatra şi hotarul lui cu toate elementele sale – în funcţie de care au fost amplasate gospodăriile şi construcţiile comunitare, transferate din diferitele localităţi ale judeţului Vâlcea.
În prezent, Muzeul Satului Vâlcean având un loc bine definit în reţeaua naţională a muzeelor în aer liber din România, este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale:
- Sectorul gospodărie – locuinţă cuprinde un număr de 74 de unităţi şi peste 10.000 de piese muzeistice, ilustrând structura gospodăriei în funcţie de ocupaţiile tradiţionale – agricultura, pomicultura, viticultura, creşterea animalelor sau o serie de meşteşuguri şi tehnici populare. În cadrul muzeului se remarcă în mod deosebit casele cu foişor din zona etnografică Horezu (din comunele Măldăreşti, Stoeneşti, Bărbăteşti), gospodăriile specializate în viticultură, transferate din zona Drăgăşani (satele Prundeni, Olteanca, Mitrofani), în pomicultură din comunele Alunu, Tomşani, Cernişoara, ori creşterea animalelor din zona montană (satele Boişoara, Păscoaia-Brezoi).
- Sectorul social – cultural – al monumentelor de utilitate publică cuprinde o şcoală primară rurală de la începutul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru-Haret, un han de la sfârşitul secolului al XIX-lea din satul Sălişte, comuna Mălaia, trei biserici de lemn una datată 1771 din satul Mreneşti, comuna Creţeni, cealaltă datată 1775, transferată din comuna Nicolae Bălcescu şi una transferată din comuna Pietrari, sat Angheleşti datată 1655 (considerată cea mai veche biserică de lemn din Ţara Românească atestată documentar), pe lângă aceste monumente acest sector mai cuprinde şi un scrănciob, din comuna Stoeneşti, iar în viitorul apropiat acest sector va fi completat cu o primărie rurală (model Primăria Genuneni, în lucru).
- Sectorul meşteşuguri – tehnici populare – prezintă procedeele şi tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru făurirea unor unelte, vase şi diferite obiecte de uz casnic. În cadrul muzeului au fost transferate şi reconstituite o serie de ateliere meşteşugăreşti – atelier de olărit din centrul Vlădeşti (sec. XX), atelier de dulgherie tâmplărie (sec. XX) din satul Şerbăneşti, atelier de fierărie (Stroeşti). Sunt de semnalat şi instalaţiile tehnice – morile de mână şi de apă din zona etnografică Loviştea.
- Sectorul construcţiilor specializate – reprezentat prin câteva unităţi: troiţe de drum, transferate din localităţile Govora-Sat şi Feţeni, fântâni de hotar, o stână transferată din muntele Smeurăt (stâna Brătienilor, monument istoric autentic).
Valoroasa artă populară vâlceană este ilustrată în muzeu prin prezentarea ei în decorarea interioarelor locuinţelor, cu ajutorul pieselor de textile, de ceramică sau lemn.
Pe lângă patrimoniul cultural imobil, Muzeul Satului Vâlcean adăposteşte în depozitele sale şi patru colecţii:
- Colecţia Port – textile – conţine un număr de 3555 de piese;
- Colecţia Mobilier – ocupaţii – conţine un număr de 2242 de piese;
- Colecţia Ceramică – conţine un număr de 2223;
- Colecţia Viaţă spirituală – conţine un număr de 90 de piese.
În ceea ce priveşte activitatea culturală, muzeul desfăşoară o serie de activităţi printre care enumerăm:
- proiecte educaţionale:
Satul bunicilor, ajuns la a XIV-a ediție (elevii iau contact cu activităţile zilnice desfăşurate în satele vâlcene în vechime). Sunt puse în scenă ateliere de meşteşuguri ca fierăritul, tâmplăria, olăritul. Se mai fac plimbări cu căruţa, se coace pâine şi se serveşte etc.
Școala Altfel, două ediții (vizite ale elevilor, ore în aer liber, picnic etc).
- proiecte culturale:
Ziua Universală a Iei, prin care se etalează portul popular vâlcean feminin şi masculin.
Fiii Satului este sărbătorită în cadrul muzeului, în colaborare cu UAT Bujoreni
Ziua Recoltei sărbătorită în cadrul muzeului, în colaborare cu UAT Bujoreni.
Cod:
Lista 1955;-;
Lista 1991-1992; 39E0009;
Lista 2004: VL-II-a-B-09693.
Lista 2015: VL-II-a-B-09693.
Localizare: com. Bujoreni, sat Bujoreni.
Datare: 1974.
Bibliografie:
- Eugen Deca, pliant editat de Muzeul Satului Vâlcean;
- Ionuţ Gabriel Dumitrescu, Arhitectura tradiţională din Vâlcea sec XVIII – XX, Ed. Offsetcolor, Râmnicu Vâlcea, 2011.
