Precizări importante ale Guvernului la sesizarea deputatului Ştefan Popa pentru cetăţenii afectaţi de calamităţile naturale din Alunu 

Referitor la interpelarea deputatului PSD de Vâlcea, Ştefan Popa, adresată prim-ministrului, având ca obiect „Cetăţenii afectaţi de calamităţile naturale din comuna Alunu, judeţul Vâlcea”, în raport cu obiectul acesteia şi în baza informaţiilor furnizate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Guvernul a comunicat zilele trecute următoarele: „Potrivit prevederilor din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, astfel «Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate». De asemenea, vă comunicăm faptul că prin H.G. nr. 526/27.07.2017 privind acordarea unor ajutoare de urgenţă, au fost alocate sume pentru sprijinirea celor 8 familii din comuna Alunu, în cuantum de 7.000 lei/familie. Totodată, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale poate acorda ajutoare umanitare de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei afectate de calamităţile naturale, la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale pe raza căreia s-a produs calamitatea naturală. Art. 14 alin.(l) şi alin.(3) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare prevede că este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din actul normativ si nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu exista bază legală pentru respectiva cheltuială. Însă, având în vedere faptul că locuinţele afectate de alunecarea haldei de steril sunt proprietate personală, conform art. 3, alin. (1) din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii de locuinţe au obligaţia de a se asigura împotriva dezastrelor naturale: «Art. 3 – (1) începând cu data ta care se împlinesc 90 de zile de la data adoptării normelor de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, emise în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să îşi asigure împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale». Totodată, menţionăm că art. 22 din Legea nr.260/2008, republicată, prevede următoarele: persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile prezentei legi, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit prezentei legi, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor. (2) Persoanele fizice despăgubite, în condiţiile prezentei legi, pentru pagubele rezultate în urma producerii unui dezastru natural nu beneficiază de prevederile Legii nr.114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea locuinţelor sociale». Având în vedere cele de mai sus, vă informăm că nu există temei legal care să permită alocarea unor sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, pentru plata despăgubirilor familiilor afectate de alunecarea haldei de steril din pct. Gropile, sat Alunu, comuna Alunu, judeţul Vâlcea. Referitor la responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale, precizăm că la nivel naţional, cadrul legal este format din următoarele acte normative specifice: Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului National – PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural; HGG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime d conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale. Legea 575/2001 stabileşte în sarcina autorităţilor administraţiei publice judeţene, obligativitatea ca în termen de 3 ani de la adoptarea legii, (respectiv 2004), să identifice în detaliu, să delimiteze geografic şi să declare zonele de risc natural de pe teritoriul unităţii administrativ – teritoriale, cuprinse în anexele nr. 5-7 şi să constituie bănci de date informatizate privind aceste zone, care vor fi reactualizate periodic şi integrate în sistemul naţional de monitorizare şi să instituie măsuri specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, constituind totodată şi baza întocmirii planurilor de protecţie şi intervenţie împotriva dezastrelor. Principiul «Poluatorul plăteşte» şi cadrul său sunt stabilite prin Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004, privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului. În caz de pericol iminent pentru mediul natural, un operator este obligat să ia imediat măsurile preventive necesare, în cazul de faţă, din comuna Alunu, conform adresei Instituţiei Prefectului – Judeţul Vâlcea, societăţile implicate nu au convenit asupra responsabilităţilor ce le revin asupra responsabilităţilor ce le revin în gestionarea fenomenului de alunecare a haldei de steril si implicit asupra despăgubirilor către persoanele îndreptăţite. Conform unui comunicat de presă al Biroul de informare şi relaţii publice de la Parchetul Tribunalului Vâlcea, pe rolul instanţelor competente este deschis un dosar pe această speţă – („La Parchetul Tribunalului Vâlcea s-a constituit o cauză penală în care se fac cercetări pentru distrugere calificată şi abuz în serviciu, pentru încălcarea unor dispoziţii prevăzute de Legea minelor, referitor la condiţiile în care s-a produs, începând cu 9 mai 2017, alunecări de teren, care au continuat şi au afectat terenuri agricole şi forestiere, gospodării, infrastructura tehnico-edilitară a localităţii Alunu, judeţul Vâlcea, punând în pericol DJ 605C, fiind afectată o suprafaţa totală de 62,59 hectare de teren şi şase gospodării”, se precizează în comunicat). Din analiza documentelor suport, ataşate solicitării nu reiese dacă locuinţele afectate sunt realizate cu respectarea legislaţiei din domeniul urbanismului şi cea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi regimul juridic al imobilelor în cauză (respectiv dacă acestea au fost intabulate). Prin expropriere pentru cauză de utilitate publică se înţelege trecerea forţată în proprietate publică, a unor imobile aflate în proprietate privată, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, pentru o cauză de utilitate publică. Cauza de utilitate publică poate fi, după caz, declarată pentru lucrări de interes local sau naţional după o cercetare prealabilă potrivit Legii nr.33/1994 sau, în cazul unor speţe particulare, este definită potrivit Legii nr. 255/2010. în cazul de faţă nu este identificată clar şi prezentată o lucrare de interes naţional sau local pentru care poate fi declanşat procesul de expropriere pentru cauză de utilitate publică. în Hotărârea nr. 1/2017 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, anexată la documentaţia primită se precizează că autorităţile administraţiei centrale şi locale sunt abilitate să realizeze exproprieri în baza Legii nr.255/2010, aşadar fără o procedură de cercetare prealabilă, lege care prevede la art. 2, alin. (1) că «în sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări: b) lucrările din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcţiile hidrotehnice şi lucrările anexe, acumulările de apă permanente şi nepermanente, cantoane le de exploatare, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, construcţiile şi instalaţiile hidrometrice, instalaţiile de determinare automată a calităţii apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele şi derivaţiile hidrotehnice, staţiile de pompare, precum şi alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede şi asigurarea conectivităţii laterale; lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare de către operatorii economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei, în calitate de minister de resort». Aceeaşi lege prevede ca expropriatori. Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române”, pentru lucrările din domeniul gospodăririi apelor, şi prin Regia Naţionala a Pădurilor – Romsilva, pentru lucrările de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, precum şi pentru toate lucrările de împădurire a terenurilor degradate şi Ministerul Energiei, prin operatorii economici producători de energie electrică care funcţionează sub autoritatea să, pentru lucrările de producere a energiei electrice şi pentru lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare, prin Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” – S.A. Bucureşti, pentru lucrările de interes naţional de distribuţie a energiei electrice, prin Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” – S.A. Mediaş pentru lucrările de interes naţional de extracţia gazelor naturale şi prin Societatea „Conpet” S.A. Ploieşti pentru lucrările de dezvoltare, modernizare şi reabilitare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, etanului şi condensatului, precum şi prin societăţile de proiect care au acţionari societăţi naţionale/companii naţionale/alte societăţi cu capital majoritar de stat pentru lucrările de interes naţional din domeniul producţiei, distribuţiei şi furnizării energiei electrice şi termice, precum si din domeniul exploatării, prelucrării si valorificării resurselor minerale energetice: cărbune, uraniu, petrol, ţiţei şi gaze naturale. Având în vedere cele de mai sus, doar în cazul în care, prin decizia instanţei cu privire la stabilirea responsabililor pentru acordarea despăgubirilor, plata acestora revine autorităţii administraţiei publice locale, se poate solicita intervenţia Guvernului pentru acordarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, dacă autoritatea locală nu dispune de fondurile necesare achitării acestora şi în limita disponibilităţilor Fondului”.