Valceanul Dumitru Becșenescu, președintele NGVA România, a prezentat la SIAB avantajele și principalele caracteristici ale propulsiei pe bază de gaze naturale comprimate (GNC / CNG) 

A treia conferință din seria evenimentelor organizate de APIA în cadrul Salonului Internațional de Automobile București ce se desfășoară în noile pavilioane Romexpo în perioadă 23 martie-01 aprilie a avut ca temă principală mobilitatea electrică și soluțiile pentru reducerea poluării. 

Conștientizată la nivel de mase pentru prima dată (când s-au și luat primele măsuri de contracarare) abia în anii `70, poluarea atmosferică a devenit în zilele noastre o problemă socială stringentă, date fiind efectele cel puțin îngrijorătoare dar, din păcate, insuficient combătută în ciuda diverselor tehnologii și surse de energie disponibile actualmente pe piață.

Chiar dacă nu sunt considerate gaze poluante, o atenție deosebită a fost acordată în timpul dezbaterilor și emisiilor de CO2 / gaze cu efect de seră, din două rațiuni majore:

– Principala soluție promovată astăzi de către toate mediile decizionale și de afaceri, în ceea ce privește combaterea poluării, este tehnologia BEV (autoturismul full-electric) ale cărui emisii directe de CO2 și poluanți sunt zero întrucât aceasta determină emisii de CO2 în procesul de construcție / asamblare a bateriilor și a producerii de energie electrică din surse neregenerabile (cărbune, gaze naturale, păcură și nuclear);

– Viitorul tehnologiei Diesel (principalul responsabil pentru emisiile de Nox și particule/funingine) este pus sub semnul întrebării la nivel european, o potențială marginalizare, chiar eliminare a acesteia având un potențial impact îngrijorător în privința țintelor de emisii de CO2 unde această tehnologie prezintă în mod inerent anumite avantaje.

Cele mai importante aspecte ale conferinței au fost abordate și dezbătute de lectorii conferinței

• Călin Radu Vilt – Scientific Advisor, Romanian Național Committee for World Energy Council (CNR – CME): „Mobilitate – Energie – Mediu în ecuația sistemică a Acordului de la Paris COP 21“

• Cornel Brezuica – președinte AFM : „Programe naționale orientate către reducerea poluarii“;

• Ion Câmpeanu – Secretar de Stat în Ministerul Mediului;

• Marius Sorin Bota – Vicepreședinte Comisia pentru transporturi și infrastructură Camera Deputaților: „Reducerea poluării prin legislatie”.

• Marius Tudor – Secretar General APIA: „Innoirea parcului auto – obiectiv prioritar pentru Romania”;

• Andreea Dereli – Tax Senior Manager, PwC : „Sisteme de impozitare în industria auto. Care sunt soluțiile pentru România ?”;

• Paul Badea, Președinte Asociația Română pentru Mobilitate Sustenabilă și Dezvoltare Durabilă – ARMS : „Mobilitatea sustenabilă în România – Un plan pentru 2021”;

• Dumitru Becșenescu – președinte NGVA România : „Gazul natural comprimat – soluția viabilă de mobilitate verde. Importanța proiectului CNG România în contextul tendințelor interne și internationale”

Călin Radu Vilt a arătat faptul că, la nivel mondial, viitorul mobilității personale se prefigurează a fi automobilul electric (perspectiva anilor 2030 – 2050). Aceasta însă nu va presupune o simplă înlocuire a unor automobile echipate cu motoare cu ardere internă cu unele integral electrice. În jurul acestui element de mobilitate există deja dari se și pregătește un sistem integrat de o complexitate încă greu de evaluat la adevărata amploare, care prevede deja elemente precum:

– Conducere autonomă;

– Conectivitate atât cu infrastructura cât și cu ceilalți participanți la trafic;

– Car sharing / ride sharing;

– Infrastructura de încărcare inteligentă;

– Integrarea autoturismului personal în sistemul național de producție și distribuție a energiei.

Integrarea autoturismului personal în sistemul național de producție și distribuție a energiei

Acesta presupune că autoturismul personal să devină un element de sprijin pentru infrastructura națională de producție de energie electrică acționând că un mijloc de stocare a energiei, atunci când există excedent de producție și ca furnizor în intervalele de timp când cererea depășește capacitatea de producție, contribuind la echilibrarea sistemului. Și pentru că toate aceste lucruri presupun și costuri, se estimează că implementarea acestor măsuri în România ar necesita circa 40 de miliarde de Euro (22 de miliarde de Euro în 10 ani) din care 1/3 ar fi canalizate spre digitalizare.

Din acest motiv este necesar ca soluțiile de mobilitate pentru viitor să fie dezvoltate într-un parteneriat larg și strâns cu toate entitățile care sunt implicate.

Ion Câmpeanu, secretar de stat, a reiterat implicarea Ministerul Mediului, prin instituțiile din subordine, una dintre cele mai importante fiind Administrația Fondului pentru Mediu, în ceea ce înseamnă elaborarea legislației de mediu naționale în concordanță cu principiile și obiectivele comunitare precum și îmbunătățirea calității factorilor de mediu prin programe finanțate de AFM precum Rabla, Rabla+, programul de puncte de încărcare a autoturismelor electrice, Casa Verde.

Pe fondul evoluției îngrijorătoare a climei din ultima vreme, manifestată prin creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme cu efecte catastrofale, au avut loc la nivel mondial numeroase demersuri administrative în scopul calibrării setului de măsuri de combatere care au fost încununate de Acordul de la Paris, care prevede ținte mai mult decât ambițioase.

În completarea celor menționate de d-l Câmpeanu, d-l Brezuica, președintele AFM a precizat că instituția sprijină financiar o serie de proiecte de mediu care nu au o legătură directă cu industria auto dar care sunt extrem de importante; reabilitare și reîmpădurire terenuri, stimularea producției de energie din surse regenerabile, îmbunătățirea gestionării deșeurilor sau conștientizarea cetățenilor, și asta în ciuda faptului că cea mai importantă sursă de venituri a instituției, care asigură circa 80% din încasări (Timbrul de Mediu), a fost eliminată recent.

Marius Sorin Bota, vicepreședinte al Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților: „Reducerea poluării prin legislatie” a prezentat succint epopeea proiectului de lege privind promovarea transportului ecologic (nr. 37/2018), dar și raționalitățile modificării sale în Parlament față de proiectul inițial, în urma propunerilor primite de la diverse organizații profesionale și operatorieconomici. Conform acestei legi, începând cu anul 2020 societătile cu capital privat care furnizează servicii publice de transport local și metropolitan sau în cadrul unei asociații de dezvoltare intercomunitară, inclusiv societătile de taxi, vor achiziționa de transport călători acționate prin motoare cu propulsie electrică, tehnologii verzi de tipul Electrice, Hybrid, Hybrid Plug-In, Hydrogen (FCV), motoare cu propulsie pe gaz natural comprimat, motoare cu propulsie pe gaz natural lichefiat și motoare cu propulsie pe biogaz, în proporție de 30%. În plus, achizițiile anuale de autovehicule făcute de autoritătile publice pentru deservirea parcului propriu trebuie să contină în proporție de cel puțin 20% autoturisme acționate prin tehnologii verzi. De asemenea, dl. deputat și-a exprimat disponibilitatea de a continua demersurile legislative în acest domeniu, precizând faptul că, după opinia sa, efortul financiar ar trebui direcționat într-o cât mai mai mare măsură, dacă nu chiar total, către sprijinirea achiziției de autovehicule « verzi »

Marius Tudor, secretar general APIA, a prezentat o serie de date relevante referitoare la importanța industriei auto românești pentru economia națională, evoluția vânzărilor de autovehicule ecologice în România precum și performanțele de mediu obținute de autovehiculele noi, anulate prin avalanșa de autovehicule rulate cauzată de eliminarea Timbrului de Mediu. De asemenea, au fost evocate deciziile de lansare de către marii constructori globali a numeroase modele de vehicule « verzi » într-un viitoar foarte apropiat, în condițiile în care studiile din domeniu estimează pentru această categorie de vehicule o pondere de cca. 50% din vânzările globale la nivelul anului 2040. Au fost reamintite propunerile APIA de înnoire a parcului auto național, respectiv folosirea de o manieră mai judicioasă a fondurilor disponibile pe programul de înnoire a parcului auto, în sensul soaterii din parcul național a unui număr semnificativ mai mare de autovehicule.

Din partea companiei de consultanță financiară și audit Pricewaterhouse Coopers a participat Andreea Dereli care a prezentat elementele de bază ale studiului realizat în privința taxării autoturismelor în Uniunea Europeană, constatările esențiale fiind:

-sistemele de taxare din țările UE nu au o configurație unitară;

-criteriile de calcul ale acestora sunt variate (emisie de CO2, puterea motorului, normă poluare), în combinații nereglementate de legislația europeană;

-anumite state aplică atât taxe de prima înmatriculare sau altele doar taxe pe proprietate (impozit), fiind și unele care aplică un sistem de taxare combinat (taxă + impozit).

De asemenea, PwC a prezentat și pachetul de măsuri pe care îl propune autorităților pentru descurajarea achiziției și posesiei de autovehicule poluante.

Dumitru Becșenescu, președintele NGVA România a prezentat avantajele și principalele caracteristici ale propulsiei pe bază de gaze naturale comprimate (GNC / CNG). Pe fondul recentelor evoluții tehnologice, acest sistem de propulsie a cunoscut o ameliorare substanțială, prezentând următoarele însușiri:

-eficiența energetică superioară propulsiei Diesel;

-costuri legate de achiziția de combustibil substanțial reduse atât față de propulsia Diesel dar mai ales cea pe benzină;

-compatibilitatea cu majoritatea motoarelor cu aprindere prin scânteie;

-reducerea gradului de dependență energetică al țării față de resursele străine.

Sursa: http://evz.ro/conferinta-apia-intitulata-programe-europene-nationale-si-local.html?v=347635&page=2

În România, Denisson Energy, firmă membră a grupului Antares, și Asociația Gazului Natural pentru Vehicule NGVA România dezvoltă proiectul CNG România, care vizează implementarea a 9 stații de alimentare a vehiculelor cu gaz natural comprimat (CNG ) de-a lungul coridoarelor pan-europene.

Proiectul, în valoare de 5,2 milioane de EUR, este derulat în cadrul programului CEF al Agenției pentru Inovație și Rețele (INEA) a Comisiei Europene și este cofinanțat de Uniunea Europeană cu 85% din valoarea acestuia.

Detalii despre proiect și stadiile de implementare puteți găsi accesând www.cngromania.eu.