Patru medici din Vâlcea au MURIT în timpul gărzilor în ultimii ani!
- Proiect de lege ce prevede că medicii care fac gărzi se vor putea pensiona mai devreme
Patru medici din Vâlcea au MURIT în timpul gărzilor în ultimii ani!
Un proiect de lege ce prevede ca gărzile efectuate de medici să fie luate în calcul ca vechime în muncă și să poată diminua, simetric și echitabil, vârsta standard de pensionare a fost depus joi la Senat. Proiectul de lege a fost inițiat de senatorul USR Adrian Wiener, medic și membru al Comisiei de Sănătate din Senat. Parlamentul a adoptat, în urmă cu o zi, o lege care prevede că medicii se vor putea pensiona, la cerere, la vârsta de 67 de ani. Legea adoptată este puternic contestată de medici, care au acuzat că ar fi vorba despre o lege cu dedicație pentru ca șefii de secții din spitale să își poată păstra funcțiile, chiar dacă inițiatorii, Florian Bodog și Ion Rotaru (ambii senatori PSD) susțin că inițiativa lor își propune să rezolve deficitul de medici.
Din judeţul Vâlcea, este vorba de următorii morţi: MARIA PETRAŞCU, 59 medic radiolog Rm. Vâlcea 59 ani (decedată în gardă); DAN POPESCU, 57 ani, medic pediatru, Rm. Vâlcea, 2004 (decedat în gardă); CONSTANTIN OBOGEANU, 60 ani, medic de familie, Vâlcea, 2017 (decedat în cabinet, a doua zi după gardă); PĂUN FLORIAN, 45 ani, medic ortoped, Rm. Vâlcea, 2005 (moarte subită).
Peste 2.000 de medici români au semnat recent un memoriu în care cereau ca gărzile efectuate să fie luate în calcul ca vechime în muncă. Memoriul a fost depus atât la Parlament, cât și la Ministerul Sănătății. Potrivit expunerii de motive a propunerii de modificare a legii, „medicii efectuează două categorii de gărzi, unele obligatorii, pentru completarea normei legale de muncă, și altele peste norma legală de muncă, pentru asigurarea continuității serviciului medical, gărzi pentru care sunt obligați să încheie un contract individual de muncă cu timp parțial, iar medicii care efectuează gărzi alocă un timp de muncă cu mult mai mare față de alte categorii profesionale. Alocarea acestui timp de muncă suplimentar și care nu are caracter ocazional, ci constituie o regulă în unitățile spitalicești, este de natură să uzeze fizic și psihic într-un grad mult mai mare persoanele ce desfășoară o astfel de activitate. Astfel, foarte frecvent medicii angrenați în serviciul de gardă manifestă așa numitul sindrom burnout sau sindromul epuizării profesionale, un termen definit în anii ’70 de psihologul american Herbert Freudenberger și care reprezintă o stare de epuizare fizică, dar și psihică, ce apare în special la profesiile care implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Astfel, pentru respectarea nu numai a principiului egalității în drepturi, dar și pentru garantarea dreptului la sănătate și la viață a acestor persoane care, în interes general, desfășoară un volum de muncă cu mult peste durata normală de muncă avută în vedere, este, obiectiv vorbind, necesară o măsură de compensare a efortului prin luarea în calcul a orelor de muncă suplimentare atunci când se calculează vârsta de pensionare”, se arată în expunerea de motive. Dincolo de aceste argumente de ordin juridic, este de notorietate faptul că, datorită lipsei cronice de personal medical, medicii din unitățile spitalicești sunt nevoiți să presteze un număr de ore în gardă cu mult peste durata legală de muncă. Această situație a depășirii timpului legal de muncă, coroborat cu desfășurarea unei activități extrem de stresante și de epuizante din punct de vedere fizic și psihic, a dus la numeroase cazuri de deces prematur în rândul medicilor. Dintr-o altă perspectivă trebuie observat faptul, nu lipsit de importanță, că această măsură este nu numai una legitimă și de echitate pentru medici, dar și corectă în raport cu faptul că ea va funcționa doar în măsura în care există această nevoie socială de prestare a serviciului de gardă peste durata legală de muncă. Altfel spus, în măsura în care deficitul de personal medical se va diminua ori va dispărea, nici medicii nu vor mai fi nevoiți să efectueze serviciul de gardă peste durata legală de muncă și, pe cale de consecință, vârsta de pensionare va fi vârsta standard. Apreciem că această posibilitate de ieșire la pensie cu câțiva ani mai repede față de vârsta standard de pensionare va fi folosită doar de medicii care au ajuns la capătul resurselor biologice și că vor fi înlocuiți de specialiști tineri. Diferența de venit, salariu de bază și venitul din gărzi dintre un medic primar gradația V și un medic specialist gradația 0/1 care i-ar lua locul depășește cuantumul pensiei cuvenite celui dintâi. Astfel apreciem impactul bugetar ca fiind nesemnificativ. Este absolut normal ca în cazul profesiilor cu grad mare de uzură, cu activitate care depășește cu mult timpul legal de lucru să existe reglementări specifice și nu norme generale, aplicabile tuturor salariaților”.
(Nicu Trandafir)
