Provocare pentru managerul Dan Ponoran de la SJU Valcea: ​Afișe pe care scrie „Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă! Lăsăm corupția să sufere, pe tine te vindecăm!” 

​Afișe pe care scrie „Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă! Lăsăm corupția să sufere, pe tine te vindecăm!” au fost lipite pe pereții tuturor secțiilor Spitalului Județean de Urgență din Slatina, a declarat, pentru HotNews.ro, managerul spitalului, Cătălin Rotea. „S-au trecut pe respectivele afișe limitele minime și maxime ale veniturilor pe categorii – medici, asistente, brancardieri și infirmieri. Consider că, odată cu noua lege a salarizării, medicii și asistentele și restul personalului medical au salarii mai mult decât decente, pe care le merită, și sunt niște salarii corecte. Este inadmisibil acest gest de a acorda atenții, care probabil este împământenit la noi, la români, și care nu mai trebuie să fie tolerat. Din acest motiv am pus aceste afișe”, spune managerul spitalului.

Cătălin Rotea a declarat, pentru HotNews.ro , că „Am luat această decizie de a pune afișe pe toate secțiile spitalului, prin care li se comunică tuturor pacienților și aparținătorilor să nu acorde atenții personalului medical, cu toate că acest lucru este prevăzut în normele legale. S-au trecut pe respectivele afișe limitele minime și maxime ale veniturilor pe categorii – medici, asistente, brancardieri și infirmieri.”

Ce scrie pe afișele lipite pe pereții Spitalului din Slatina:

„Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă!
Un medic câștigă între 16.000 și 30.000 de lei brut.
Un asistent medical câștigă între 4.800 lei și 11.000 de lei brut.
Un infirmier câștigă între 3.000 și 5.500 de lei brut.
Un brancardier câștigă între 2.500 și 5.500 de lei brut.
Lăsăm corupția să sufere, pe tine te vindecăm!”

Managerul Spitalului din Slatina mai spune că „Facem chestionare de feedback pentru toți pacienții și aparținătorii. Sub protecția anonimatului, există 1-2% sesizări cum că s-ar fi simțit condiționarea actului medical și încercăm să nu mai existe nici măcar aceste procente de reclamații.”

Cătălin Rotea atrage, de asemenea, atenția că „Sunt multe cazuri, pentru că totuși această practică este împământenită la noi la români și sunt situații în care pacientul sau aparținătorul întâlnește un medic care refuză să ia, ceea ce e foarte bine, și, în acel moment, pacientul sau aparținătorul rămâne cu ideea „dacă nu a luat de la mine înseamnă că nu mă poate trata, sunt foarte grav și o să mor”.