S-a spart bula Oltchim? Acţiunile suferă prima scădere puternică, după un raliu de 175% 

S-a spart bula Oltchim? Acţiunile suferă prima scădere puternică, după un raliu de 175%

După trei săptămâni nebune în care acţiunile Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT) au crescut cu 175%, astăzi avem prima şedinţă în care cotaţia a coborât puternic, chiar şi cu maximul admis de bursă de 15%, şi nu ştim însă dacă acesta poate fi un semnal de spargere a unei bule speculative. Unii brokerii spun că, până la clarificarea aspectelor legate de companie, înţelept ar fi să privim la semnalul dat în aprilie de SIF Oltenia (SIF5), care a decis să iasă din acţionariatul Oltchim.

Interesul în creştere pentru Oltchim s-a manifestat pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în prima decadă a lunii mai, oarecum pe fondul discuţiilor purtate de Guvern cu reprezentanţii FMI cu privire la rezolvarea poverii bugetare generată de regii şi mai multe companii de stat. Oltchim făcând parte din lista acestor companii vizate de restructurare, privatizare sau lichidare.
SIF Oltenia (SIF5) a marcat exitul din Oltchim pe 5 aprilie, vânzându-şi pachetul de 22,3 milioane acţiuni (6,5% din capitalul social) la preţul de 0,45 lei prin intermediului unor deal-uri (tranzacţii negociate în afara pieţei).

După exitul SIF Oltenia, acţiunile Oltchim au intrat timp de o lună pe o tendinţă descendentă, astfel că la sfârşitul şedinţei din 5 mai acestea au închis la 0,41 lei. Acestă cotaţie a devenit însă minimul lunii mai, întrucât acţiunile s-au înscris rapid pe un trend puternic  ascendent. Din 6 mai şi până pe 27 mai, titlurile Oltchim au câştigat 175%, atingând maximul de 1,1450 lei, nemaiatins din mai 2008.

În şedinţa de azi, titlurile Oltchim au deschis pentru prima oară în ultimele trei săptămâni cu scăderi consistente, astfel că după primele zece minute au coborât cu maximul permis de bursă (15%). Dacă pe parcursul şedinţei de luni acţiunile Oltchim au încercat reveniri peste cotaţia de 1 leu, de la ora 15:32 acestea au rămas fără cumpărători, vânzătorii presând cotaţia până la 0,9740 lei, în scădere cu 14,9% faţă de închiderea de vineri. Capitalizarea Oltchim, la cotaţia de 0,9740 lei, este de 334,28 lei (81 milioane euro).
Brokerii spun că e dificil estimat care ar fi un preţ corect al acţiunii, atâta timp cât situaţia companiei este departe de a fi clarificată.

„Sunt foarte multe necunoscute legate de Oltchim. Aşteptăm să se clarifice abordarea pe care o va avea statul cu privire de Oltchim. E foarte greu pentru un analist să spună care e un preţ corect, pentru că trebuie ştiut în primul rând cum se va trata problema Arpechim şi cum se va trata problema datoriilor Oltchim către stat, furnizori şi alţi creditori”, spune Mihai Căruntu, şeful departamentului de analiză pe piaţe de capital din BCR.

Semnalul dat de SIF Oltenia e de preferat într-o mare de incertitudini

Potrivit lui, cei de la PCC (acţionar minoritar în cadrul Oltchim n. red.) zic că Oltchim nu ar avea nevoie de Arpechim, întrucât instalaţiile rafinăriei sunt mult prea vechi şi ar necesita investiţii prea mari. „Dacă PCC şi alt fond de private equity au cumpărat pe acest trend puternic crescător, înseamnă merită preţul. Aş prefera mai degrabă semnalul dat de SIF Oltenia. Ei au fost mulţi ani acţionari la Oltchim şi acum au ieşit, preferând să stea deoparte. Cei de la SIF Oltenia au făcut multe deal-uri de succes – au construit Biofarm, au intrat la timp Electromagnetica, au cumpărat 1% din Petrom etc”, e de părere Căruntu.

Practic SIF Oltenia a ieşit la un preţ cu mult sub cel atins în 27 mai, mai exact, cu 60% mai jos, ceea ce ridică unele semne de întrebare.
„Informaţiile publice nu sunt foarte clare. Într-un draft către FMI se vorbeşte de privatizarea Oltchim, în altul de lichidarea companiei. Oltchim este totuşi o companie strategică pentru economia românească şi nu cred că se va ajunge la lichidarea ei. Trebuie analizat dacă Oltchim poate fi profitabilă în cazul integrării pe verticală cu Arpechim”, adaugă analistul BCR.

„La ultimul preţ, compania este evaluată la 30% din vânzările pe 2010. Dacă lămuresc situaţia datoriilor şi compania devine profitabilă, să zicem cu o rată de 5%, atunci ar fi bine. Compania nu se poate împrumuta la bănci, pentru  că are capitaluri proprii negative. Redresarea Oltchim depinde de o majorare de capital şi de integrarea Arpechim. Dacă le iese acest plan, atunci Oltchim valoarează mult mai mult decât acum. Totuşi, depinde cum se va rezolva situaţia datoriilor către stat, pentru că dacă se va alege conversia în acţiuni, vom avea o diluare consistentă. Pe de altă parte, o ofertă obligatorie de preluare ar crea un un preţ bun. Per total, aş aborda o atitudine neutră, n-aş recomanda cumpărare pe Oltchim”, conchide Căruntu.
Acţionarul majoritar al Oltchim este statul român, care deţine 54,8% din capitalui social prin intermediul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Potrivit ultimelor raportări, următorul acţionar ca pondere sunt polonezii de la PCC, care au ajuns să controleze un pachet de 15,775% din acţiunile Oltchim prin intermediul diviziei germane PCC Duisburg. Faţă de sfârşitul lunii aprilie, cei de la PCC şi-au majorat participaţia în cadrul Oltchim cu 3,6%, ceea ce înseamnă că au fost unii dintre cei care au cumpărat pe creştere.

De asemenea, un pachet important, de 14% din acţiunile Oltchim, este deţinut de fondul Nachbar Services Ltd din Cipru. Asta înseamnă că restul acţionarilor deţin cumulat circa 15,6% din capitalul social.

La sfârşitul primului trimestru, Oltchim avea datorii totale de 2,35 miliarde lei (circa 570 milioane euro), din care mai mult jumătate fiind datorii pe termen scurt (sub un an). Practic, datoriile totale ale Oltchim sunt de şapte ori mai mari decât capitalizarea de la sfârşitul şedinţei de luni.

Pe primul trimestru din 2011, Oltchim a înregistrat o pierdere de 2,65 milioane lei, la o cifră de afaceri de 464,6 milioane lei, după ce în 2010 a afişat o pierdere de 223,3 milioane lei, pe afaceri de 1,31 miliarde lei. (www.capital.ro)