Compostarea în grădină
În continuarea seriei de articole destinate implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Râmnicu Valcea, vă prezentăm în ediţia de faţă informaţii despre compost şi despre cum se poate obţine acesta.
Grămada de compost din grădină era pe vremuri un lucru foarte obisnuit. Resturi de fructe şi de legume, coji de ouă, zaţ de cafea, flori, frunze şi iarbă, într-un cuvânt, toate resturile organice sfârşeau acolo.
Este păcat ca aceste resturi de la bucătărie şi din grădină să fie aruncate la tomberon, pentru că, asemenea hârtiei şi sticlei, ele pot fi refolosite – prin reciclarea în grădină. Din resturi se poate obţine, prin formarea compostului, humus preţios, destinat îmbunătăţirii calităţii solului. Dar trebuie învăţat cum se obtine compostul!
Chiar daca nu aveti gradina, informaţiile prezentate în continuare va pot fi de folos. Întrebaţi-vă pur şi simplu vecinul cu grădină proprie: în calitate de grădinar amator s-ar bucura, probabil, dacă dumneavoastră i-aţi ceda resturile din bucătărie pentru a le folosi la obţinerea compostului.
Participaţi şi dumneavoastră: astfel, vă goliţi tomberonul şi contribuiţi substanţial la protejarea mediului.
Cum se obţine compostul?
În grămezi sau recipiente speciale pentru compost. Acest lucru depinde în primul rând de spaţiul disponibil din grădină. Pentru grămezile de compost este necesară o suprafaţă de cel puţin 1,50×1,00 m, în timp ce pentru un recipient – în magazinele de specialitate există
diverse tipuri – este suficient mai puţin loc. Verificaţi ca recipientul pentru compost să nu fie închis ermetic, pentru că altfel aerul nu poate circula. Total necorespunzătoare sunt gropile sau recipientele zidite.
În fiecare situaţie este important ca grămada de compost să aibă contact direct cu solul, astfel încât vieţuitoarele mici să poată pătrunde în compost. Prin aceasta, şi băltirea este evitată. Puneţi deci grămada direct pe pământ, nu pe pietrişuri sau în locuri pietruite. Ca loc de amplasare, cel mai potrivit este unul protejat de vânt şi semiumbros. Astfel, uscarea materialului din gramada este preîntâmpinată. Gardurile vii nu numai că protejează bine straturile de compost, dar sunt, în acelaşi timp, şi un paravan împotriva vântului.
Mărunţirea, amestecarea şi dispunerea în straturi
Ridicarea unei grămezi de compost începe cu un strat de ramuri mărunţite, având rolul de a proteja împotriva umezelii. Urmează, în straturi, celelalte materiale, pe cât se poate, bine amestecate. Important este ca materialele solide să fie mărunţite, la nevoie, cu grebla, hârleţul, toporul sau aparatul de tocat, altfel se descompun foarte greu. Amestecarea riguroasă a materialelor ajută la aerare.
Pentru menţinerea procesului de formare a compostului, este necesar un grad optim de umiditate. Un test simplu: din materialul pentru compost, presat cu mâna, nu trebuie să curgă apă, dar mâna trebuie să se umezească.
Când este gata compostul?
Durata procesului de fermentaţie depinde de îngrijirea, materialul şi mărimea grămezii de compost. Compostul poate fi utilizat în diferite stadii ale dezvoltării sale. O regulă empirică ne spune că, în condiţii optime, procesul de fermentaţie se desăvârşeşte după aproximativ şase luni. Atunci compostul miroase a sol proaspăt de pădure şi se prezintă sub forma unui material de culoare maro închis, sfărâmicios, care poate fi dat prin sită.
Compostul nu trebuie ţinut mult timp fără a fi folosit, pentru că, învechindu-se, îşi pierde substanţele hrănitoare. În literatura de specialitate se precizează că perioada optimă este de nouă luni, aici având un cuvânt de spus şi temperatura. Materialul organic se descompune cel mai repede în intervalul primăvară – toamnă. În lunile reci, procesul de fermentaţie se opreşte.
Aşa-numitul “pseudo-compost” este gata după doar două până la trei luni. Materialul nu a fermentat complet şi este foarte potrivit pentru acoperirea plantelor perene, respectiv a straturilor de flori. Acţionează stimulativ asupra vieţii din sol.
Cum se utilizeaza compostul?
În principiu, compostul este util pentru întrega grădină. El trebuie aşezat într-un strat gros de cinci centimetri şi greblat apoi uşor (vara). Toamna, compostul trebuie să rămână intact, ca un strat de protecţie.
La însămânţarea morcovilor, a salatei, a mazării, a ridichilor etc. este suficient un strat subţire, în timp ce, în cazul verzei, al ţelinei, al usturoiului, al castraveţilor, al cartofilor şi al altor asemenea legume, se poate folosi mai mult compost. Compostul este indicat chiar şi pentru flori şi arbuşti; toamna târziu, când nu se mai tunde iarba, el este aplicat pe gazon într-un strat subţire. De regulă, pe an, este suficientă o singură aplicare de compost, zicala “cu cât mai mult, cu atât mai bine” nefiind valabilă aici.
Compostul nu este indicat ca material direct pentru plantele care necesită multă umiditate (azaleele şi rododendronul). Compostul putred sau mucegăit nu trebuie folosit sub nici o formă.
Dacă apar probleme:
Dacă miroase urât, compostul a început să putrezească. Acest lucru indică insuficienţa oxigenului sau depozitarea unor cantităţi prea mari din acelaşi sortiment (iarbă umedă, frunze în straturi groase). Trebuie de urgenta intoarsa gramada!
Dacă apar animale nedorite (şobolani sau şoareci), este din cauza resturilor de mâncare, îndeosebi carne şi salam. De aceea trebuie ca resturile de mâncare să fie amestecate imediat cu alte materiale şi acoperite sau deasupra lor să fie presărat un strat fin de calcar.
Apariţia, într-un număr mare, a ciupercilor de mucegai este cauzată, de obicei, de uscăciune. Se recomandă ca, la intoarcerea gramezii, materialul să fie umezit.
10 reguli pentru obţinerea unui compost bun
Nu puneţi niciodată într-o groapă materialul destinat compostului. Aerul nu poate ajunge la el. Compostul neaerat putrezeşte şi miroase urât.
Nu folosiţi niciodată recipiente închise ermetic; se ajunge la o insuficienţă a oxigenului.
Nu ridicaţi grămada de compost pe un suport de piatră, beton etc. Râmele au un rol important, de aceea compostul trebuie pus în permanentă legătură cu solul. Dacă totuşi el nu poate fi aşezat direct pe pământ, trebuie să i se adauge viermi (rame).
Aşezaţi compostul în penumbră. Pentru umbrire sunt potriviţi arbuştii de înălţime medie, gardurile vii sau plantele care cresc direct pe grămada de compost (dovleacul).
Pentru stratul inferior, cu o grosime de cca. 20 cm, folosiţi material solid. Apoi componente mai fine, de exemplu frunze puse în straturi sau amestecate; presăraţi iarba (numai uscată) într-un strat subţire. Altfel, riscaţi să facilitaţi putrezirea!
Presăraţi, eventual, pe fiecare strat, puţin pământ de grădină, compost sau îngrăşăminte pe bază de calcar, pentru a stimula fermentarea, apoi amestecaţi şi umeziţi. Respectaţi instrucţiunile de folosire a îngrăşămintelor!
Acoperiţi bine cu pământ resturile care pot atrage animalele (carne, resturi de salam etc.)!
Evitaţi uscarea materialului din gramada ! Vieţuitoarele mici au nevoie de umezeală! Dar compostul nu trebuie să fie nici prea apătos. În acest caz, lipseşte oxigenul şi se ajunge tot la putrezire!
Cojile de ceapă, resturile de arpagic, zaţul de cafea şi de ceai constituie hrana ideală pentru vieţuitoarele din sol.
Acoperiţi grămada de compost! Astfel stimulaţi degajarea căldurii şi evitaţi pierderile de apă sau de azot!
Atenţie cu:
Cojile de citrice se pot composta, dar perioada de descompunere este mare şi se poate întinde în timp, de aceea este indicat sa le aruncaţi în cantităţi mici.
Roşiile, ale căror seminţe pot încolţi în compost şi germina în locuri nedorite.
Cojile de fructe uscate. Este mai bine să le ardeţi şi să depozitaţi cenuşa în pubelă
Cotoare de fructe, care durează mult până se descompun
Nota: În perioada imediat următoare, echipe formate din reprezentanţi ai Primăriei şi ai SC URBAN SA vor începe distribuţia pubelelor pentru colectarea deşeurilor de tip organic către toţi locuitorii municipiului Râmnicu Vâlcea.
Pentru informatii suplimentare va puteti adresa la:
Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea – Str. G-ral Praporgescu nr. 14;
Direcţia Programe Externe – Tel./ Fax: 0250 / 73 60 81
Direcţia Gospodărie Comunală – Tel.: 73 16 59/ Fax: 73 18 43
www.primariavl.ro
SC URBAN SA – Str. Carol I, nr. 30; Bl. D6 parter ; Tel. Verde: 0800.881.188, Tel: 736.828 / fax: 734.395
www.salubritate.ro
