Jocurile de noroc sunt un paravan pentru spălarea banilor şi pentru schimburi ilicite de valută 

• Virgil Pîrvulescu, şeful Gărzii Financiare Vâlcea, trage un semnal de alarmă:

Jocurile de noroc sunt un paravan pentru spălarea banilor şi pentru schimburi ilicite de valută

Săptămâna trecută, Virgil Pîrvulescu, şeful Gărzii Financiare – Secţia Judeţeană Vâlcea, a prezentat în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural o sinteză a activităţii instituţiei pe anul 2011. Astfel, am aflat că Garda Financiară Vâlcea a desfăşurat acţiuni de control şi la solicitarea altor instituţii abilitate astfel: Direcţia Naţională Anticorupţie – 17 cazuri; structuri din cadrul Poliţiei Române – 59 cazuri; structuri funcţionale ale ANAF – 226 cazuri; alte instituţii – 126. “Odată cu intensificarea acţiunilor de combatere şi prevenire a evaziunii fiscale am constatat o tot mai pregnantă perfecţionare a metodelor şi formelor de evaziune fiscală, organizarea şi cooperarea în scopul săvârşirii de fapte de evaziune fiscală, cu consecinţa diminuării creanţelor fiscale ale statului. Având în vedere cadrul în care este organizată această analiză, consider util pentru dumneavoastră să evidenţiez procedeele frauduloase identificate de comisari, procedee la care au apelat unii dintre operatorii economici verificaţi în acest an.

În domeniul importului, producţiei şi comercializării petrolului, a carburanţilor sau altor componente petroliere (uleiuri minerale), verificările în acest domeniu au identificat ca principale procedee frauduloase substituirea unor produse petroliere nepurtătoare de accize şi comercializarea acestora sub formă de carburanţi sau deturnarea de la destinaţia legală a uleiurilor minerale neaccizate (solvenţi), în vederea eludării plăţii accizei. În reţelele de distribuţie au fost intercalate societăţi comerciale de tip fantomă în vederea disimulării originii mărfii sau a destinatarilor reali ai acestora.

În domeniul importului, producţiei şi comercializării alcoolului şi a băuturilor alcoolice, controalele în domeniul producţiei şi comercializării alcoolului şi a băuturilor alcoolice au identificat producători neautorizaţi de băuturi alcoolice, în spaţii formal autorizate, din materii prime neevidenţiate în contabilitate urmată de disimularea produselor finite şi comercializarea acestora împreună cu loturi legal procesate şi marcate fiscal.

În domeniul producerii şi comercializarea de ţigarete şi produse din tutun, evaziunea fiscală s-a manifestat în special, prin comercializarea clandestină, a ţigaretelor introduse ilegal în ţară şi prin redirijarea acestora către spaţii unde preţul ţigărilor este mult mai mare. Totodată, verificări ce au pornit de la importatori de utilaje specifice producţiei de ţigarete au condus la identificare şi oprirea activităţii unei fabrici clandestine care prelucra tutun brut achiziţionat de la producători particulari a căror producţie figura ca fiind exportată.

În domeniul valorificării deşeurilor industriale reciclabile (în special feroase şi neferoase), datorită faptului că reciclarea deşeurilor metalice determină diminuarea costurilor în sectorul metalurgic, achiziţia acestei materii prime este de interes deosebit, atât pe piaţa internă, cât şi la extern. Au fost identificate reţele care comercializau ilicit deşeuri recuperabile prezentând centrelor de colectare, ca documente justificative, facturi de la societăţi de tip fantomă sau borderouri de achiziţie de la persoane fizice, completate cu date fictive. De asemenea, firme de tip fantomă erau introduse în lanţul comercial pentru a se îngreuna identificarea furnizorilor reali.

În domeniul exploatării, gestionării, prelucrării şi comercializării masei lemnoase, controalele pe această temă au scos în evidenţă procedee de comercializare pe piaţa neagră a unor însemnate cantităţi de material lemnos prin: lipsa marcajelor aplicate de organele silvice; achiziţionarea de lemn fără documente de provenienţă; prelucrarea, cu complicitatea deţinătorilor de gatere, a materialelor lemnoase recoltate de deţinătorii de fond forestier, fără înregistrarea în gestiune; introducerea în lanţul comercial a societăţilor de tip fantomă în vederea împiedicării identificării furnizorilor sau a beneficiarilor reali.

În domeniul comerţului cu cereale, produse de morărit şi panificaţie, rezultatele controalelor efectuate în acest domeniu au scos în evidenţă o serie de nereguli, practicate de unele grupuri de persoane sau firme, organizate şi constituite după principiul reţelelor de contrabandă care acţionează, de obicei, pe raza mai multor judeţe, cu privire la: neîntocmirea sau întocmirea incompletă a documentelor care atesta şi însoţesc cantităţile recoltate, din câmp şi până la înmagazinare; neutilizarea documentelor aprobate prin actele normative şi nerespectarea modului de completare a acestora, atât pe timpul transportului, cât şi la depozitare, prelucrare şi comercializare; intercalarea pe circuitul economic a unor firme tip fantomă.

Verificările privind respectarea disciplinei financiar-contabile constituie un obiectiv permanent al comisarilor Gărzii Financiare. Principalele fenomenele identificate, prin verificarea documentelor primare au constat în: majorarea nejustificată a costurilor şi implicit diminuarea profitului impozabil prin înregistrarea unor facturi de la societăţi fantomă, acestea având influenţă şi asupra TVA deductibil; acceptarea unor facturi privind servicii care în realitate nu au fost prestate; neînregistrarea tuturor operaţiunilor comerciale etc.
În timpul controalelor efectuate de comisarii Gărzii Financiare, s-a constatat că jocurile de noroc reprezintă, în unele cazuri, un paravan pentru operaţiuni de spălare a banilor sau pentru schimburi ilicite de valută, dat fiind sumele mari rulate în intervale scurte de timp, ceea ce îngreunează surprinderea momentului operaţiunii.

La controalele în pieţe agroalimentare, târguri, oboare şi bâlciuri, am constatat că fraudele realizate în acest domeniu pot părea minore dar în realitate, dat fiind rulajul mare de marfa tranzacţionată în zona târgurilor şi oboarelor, acestea devin spaţii infracţionale predilecte, prejudiciile aduse bugetului de stat prin însumarea fraudelor, fiind semnificative. Frecvenţa de manifestare a fenomenului, dar şi faptul ca în unele situaţii sunt identificate tranzacţii majore cu animale vii sau cereale, a determinat încadrarea acestor zone în categoria celor supuse permanent atenţiei Gărzii Financiare”, a precizat şeful Gărzii Financiare Vâlcea.

(P.C.)