Fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa, Gheorghe Deaconeasa, trimis în judecată de procurorii DNA
Direcţia Finanţelor Publice Vâlcea revendică abuziv sute de hectare de pădure?
Fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa, Gheorghe Deaconeasa, trimis în judecată de procurorii DNA
• Gheorghe Deaconeasa s-a adresat CEDO pentru încălcarea drepturilor la apărare: „Cercetarea DNA Piteşti este abuzivă pentru că se bazează pe acte comuniste de confiscare a proprietăţii”
Petre Coman
În cursul săptămânii trecute, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Mircea Basarabă, administrator la SC Consult Turist Company SRL Craiova, Dan Mihai Petrulian, fost asociat la aceiaşi firmă, Gheorghe Deaconeasa, fost şef al Ocolului Silvic Voineasa, şi Constantin Păduraru, fost director al Direcţiei Judeţene Neamţ a Arhivelor Naţionale. Trebuie să spunem că în sarcina lui Mircea Basarabă s-au reţinut următoarele infracţiuni: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, dare de mită în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, uz de fals în formă continuată, determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod,cu intenţie, la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de fals intelectual în formă continuată; în sarcina lui Dan Mihai Petrulian s-au reţinut următoarele infracţiuni: înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, uz de fals în formă continuată; în sarcina lui Gheorghe Deaconeasa s-au reţinut următoarele infracţiuni: complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, luare de mită în formă continuată, fals intelectual săvârşit în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals; iar în sarcina lui Constantin Păduraru s-au reţinut următoarele infracţiuni: favorizarea infractorului, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
„În perioada 23 septembrie 2005 – 31 ianuarie 2008, inculpaţii Basarabă Mircea, Petrulian Mihai Dan şi Deaconeasa Gheorghe, în scopul de a dobândi în mod fraudulos terenuri cu vegetaţie forestieră situate în munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, din judeţul Vâlcea, au indus şi menţinut în eroare pe membrii Comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 Voineasa şi Malaia, respectiv pe membrii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vâlcea, în cadrul procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991. Inculpaţii au acţionat ca reprezentanţi ai unor persoane fizice, moştenitori ai unor persoane despre care au susţinut, în mod nereal, că au drepturi de retrocedare a terenurilor respective şi, în susţinerea acestor afirmaţii mincinoase, au prezentat mai multe înscrisuri falsificate. Inculpaţii Basarabă Mircea, Deaconeasa Gheorghe, fost şef al Ocolului Silvic Voineasa şi Petrulian Mihai Dan au falsificat şi folosit copiile certificate ale mai multor înscrisuri aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale Gorj şi Arhivelor Naţionale Vâlcea (proces verbal din 1947 şi act constitutiv din 1920), au falsificat în întregime şi au introdus în fondul arhivistic al Direcţiei Judeţene Neamţ a Arhivelor Naţionale înscrisul intitulat «Copie contract de vânzare» datat 24 februarie 1907. Inculpatul Basarabă Mircea a făcut demersuri pentru a autentifica un alt înscris, falsificat în întregime, fără ca notarii publici să cunoască adevărata natură a acestui înscris.
Pentru ca inculpatul Deaconeasa Gheorghe şi îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu apere interesele statului român în procedura de revendicare, în perioada 2005 – 2008, acesta a încheiat o înţelegere şi un contract de prestări servicii cu SC Consult Turist Company SRL, firmă reprezentată de Basarabă Mircea, în baza căreia urma să primească suma de 100 de euro pentru fiecare hectar de pădure reconstituit. În acest sens, la data de 11 noiembrie 2005, inculpatul Deaconeasa Gheorghe, în calitate de şef al Ocolului Silvic Voineasa, a emis, în numele instituţiei pe care o conducea, o adresă în care a consemnat în fals că nu deţine documente cu privire la dreptul de proprietate al statului român asupra terenurilor vizate şi că îşi retrage dreptul de revendicare a acestora deşi nu era abilitat în niciun fel să se pronunţe cu privire la acest aspect. La data de 18 aprilie 2007, inculpatul Păduraru Constantin, în calitate de director al Direcţiei Judeţene Neamţ a Arhivelor Naţionale, a dispus în mod nelegal şi fără a efectua verificări introducerea în fondul arhivistic al instituţiei pe care o conducea a acestui ultim document şi, imediat după data primirii, a eliberat copii certificate care au fost utilizate în procesul de retrocedare. În plus, la data de 4 ianuarie 2008, inculpatul Păduraru Constantin i-a trimis inculpatului Basarabă Mircea două înscrisuri cu caracter clasificat referitoare la faptul că, în urma unor controale interne, s-au constatat abateri disciplinare grave în sarcina inculpatului Păduraru Constantin în legătură cu includerea în fondul arhivistic a acelui înscris. Ca urmare a inducerii în eroare şi a folosirii actelor falsificate, în cursul anului 2006, Basarabă Mircea şi Petrulian Mihai Dan au intrat în posesia unei suprafeţe totale de 544 de hectare de teren forestier. Prejudiciul cauzat statului român se ridică la suma de 17,66 milioane de lei (echivalentul a aproximativ 5 milioane de euro, calculat la un curs mediu anual de 3,52 lei/euro) reprezentând valoarea terenurilor şi a masei lemnoase, sumă cu care Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea s-a constituit parte civilă în procesul penal. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor Basarabă Mircea şi Petrulian Mihai Dan. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Vâlcea”, se arată în comunicatul de presă al DNA.
Întocmirea dosarelor DNA s-a făcut fără respectarea legislaţiei funciare şi penale
Pentru a avea o imagine cât mai aproape de realitate, să vedem şi care sunt argumentele şi dovezile prezentate de Gheorghe Deaconeasa, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa, în demontarea acuzaţiilor formulate în acest caz de procurorii DNA. Astfel, am aflat că între anii 1876-1879, Tribunalul Regesc Sibiu a recunoscut dreptul de proprietate asupra munţilor Zanoguta, Puru, Repez şi Paraginosu (inclusiv Petrimanu) din Voineasa, la care Nicolae Popa, străbunicul lui Gheorghe Deaconeasa, deţinea circa 15%. Suprafaţa de pădure din munţii Puru şi Petrimanu este de 300 hectare, actele fiind emise Arhivele Vâlcea şi depuse la DNA Piteşti în data când s-a făcut procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a materialului. În anul 1922 se constituie Carpatina, prin societăţile Lotru, Oltul şi Forestiera, an în care societatea Lotru vine ca aport cu munţii Puru şi Petrimanu, adjudecaţi prin Ordonanţa de adjudecare nr. 2673/1903. În aceste condiţii, societatea Carpatina preia jumătate din munţii Puru şi Petrimanu. În anul 1932, în situaţia centralizatoare a pădurilor proprietate a Carpatinei apar munţii Puru şi Petrimanu care au fost achiziţionati de societatea Lotru prin Ordonanţa de adjudecare nr. 2673/1903. În 1940, situaţia pădurilor proprietate privata a Carpatinei – Puru şi Petrimanu – aduşi de Lotru ca aport prin Ordonanţa de adjudecare nr. 2673/1903 atestă încă o dată că societatea Carpatina nu a deţinut decât jumătate din aceşti munţi, restul fiind proprietate privată a persoanelor.
Străbunicul lui Gheorghe Deaconeasa, Nicolae Popa, a fost singurul urmaş al Bircenilor care n-a vândut păduri şi care a câştigat dreptul de proprietate prin sentinţele Tribunalului Regesc din anul din 1879. Prin lucrările cadastrale şi amenajistice efectuate între anii 1906 şi 1940, suprafaţa forestieră totală a munţilor Puru şi Petrimanu era de circa 1800 de hectare, iar suprafaţa de păşuni alpine era de 606 hectare. Societatea Carpatina nu deţinea, conform actelor din arhive decât 1200 hectare pădure şi 600 de hectare gol alpin, deci concluzia normală, firească şi legală este că suprafaţa de circa 600 de hectare aparţinea persoanelor fizice, fiind proprietăţi private. Amenajamentele silvice din perioada 1948-1952, la istoricul proprietăţii, specifică foarte clar, proprietate particulară a persoanelor din Vaideeni şi Novaci. Deci şi actele comuniste specifică foarte clar proprietatea privată a persoanelor fizice pe Puru şi Petrimanu, inclusiv ceilalţi munţi din zona Obârşiei Lotrului. Aceste unităţi amenajistice însumează o suprafaţă de 3.500 hectare. Această intrare a statului în 1946 este logică, după confiscarea averilor conform Legii 187 din 1945 şi de aceea şi legile funciare şi regulamentele de aplicare specifică reconstituirea dreptului de proprietate pentru măsurile abuzive arealizate de regimul comunist în perioada 1945-1989.
„Deci, Direcţia Silvică Vâlcea şi DGFP Vâlcea s-au constituit parte civilă şi revendică în mod abuziv după actele comuniste de confiscare a averilor din perioada martie 1945 – decembrie 1989, cercetarea DNA Piteşti fiind abuzivă şi bazându-se pe acte comuniste de confiscare a proprietăţii, cu încălcarea tuturor legilor proprietăţii.
Cele 60% pe care le revendică cele două instituţii în numele statului comunist reprezentau de fapt acţionari străini (Holding Internationale de Bois), respectiv nemţi, evrei, unguri şi francezi. Celelalte 40% din acţionariatul românesc îl deţineau mai multe persoane fizice, jumătate fiind reprezentaţi de avocatul Rădulescu pentru familiile Constantinescu, Popa, Munteanu, Alexandru Dumitrescu Colţeşti şi Lalu, iar cealaltă jumătate reprezentau familiile Simian, Ştefan Gailac, Vasile Ştefan, precum şi alte persoane fizice din Vâlcea, care nu îmi sunt cunoscute. Până în anul 1942, familia Constantinescu şi familia Dumitrescu (rudele bunicii mele) deţineau controlul administraţiei acestor societăţi, fiind numiţi în consiliul de administraţie (documente pe care le deţin din Arhivele Vâlcea şi pe care le-am depus la DNA Piteşti). Aşa a ajuns statul român proprietar pe averile noastre, iar în momentul în care am depus aceste documente la DNA Piteşti, s-a întocmit rechizitoriul şi mi s-a interzis în mod abuziv, fără să mi se aducă la cunoştiinţă legal, să părăsesc localitatea de domiciliu, în condiţiile în care soţia este în ultima lună de sarcină şi trebuia însoţită pentru monitorizare la Bucureşti datorită acestor dosare inventate. Întocmirea dosarelor s-a făcut după bunul plac, fără respectarea legislaţiei funciare şi penale. Într-un dosar am fost trimis în judecată că am semnat o anexă validată de comisii în mod legal şi fără o nici o implicaţie în comisii, în ultimul dosar am fost trimis în judecată pe o bănuială nelegală şi pe baza unei mărturii false a avocatei care ne-a reprezentat familia în procese.
În urma acestor abuzuri privind încălcarea tuturor drepturilor la apărare, a demnităţii, a prezumţiei de nevinovăţie, prin refuzul sistematic înscris de a-mi respinge toate probatoriile, consider aceste dosare ca fiind create politic, urmărindu-se de fapt denigrarea mea ca inginer silvic şi denigrarea socială, lucru care m-a determinat să mă adresez organismelor europene prin intermediul cabinetelor de avocatură Ioan Pop Sabău şi Ghere Vasile. Voi publica sistematic, atât prin cabinetele de avocatură, cât şi prin intermediul familiilor pe care le-am reprezentat în dosarele de revendicare, documentele reale de proprietate şi acţionariatul Carpatinei, precum şi interesele din spatele acestor dosare”, a ţinut să menţioneze ing. Gheorghe Deaconeasa, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa. Vom reveni în numerele viitoare, cu alte dezvăluiri incendiare referitoare la acest caz.
