ICSI Rm. Vâlcea, promotor de noi tehnologii 

ICSI Rm. Vâlcea, promotor de noi tehnologii 


Există un profund paradox între „puterea şi impotenţa” cercetării, ce „strigă” după o soluţie urgentă, oriunde în lume, dar în special în România. Pe de o parte există rezultate necontestabile în cercetarea fundamentală şi cea tehnologică, iar pe de altă parte există numeroase probleme la nivel societal, care nu au momentan soluţii clare în special din cauza unei lipse de cunoştinţe la nivel de bază. 

Tocmai în acest spirit şi în ideea de a crea o punte peste această „prăpastie”, ICSI Rm.Vâlcea şi-a structurat activitatea şi planurile de dezvoltare către aducerea noilor rezultate şi a aşa-numitelor „success-stories” în slujba unor topici de extremă actualitate pentru societatea românească şi, în special, a două dintre cele mai acute: noua structură energetică şi alimentaţia. Departe de a clama sloganuri de tipul „knowledge-based society”, care, de altfel, sunt perfect adevărate, dar goale fără susţinere totală, grupul de cercetare de la Râmnicu Vâlcea şi-a propus să constituie un „nucleu” de dezvoltare a tehnologiilor în implementarea noilor cerinţe ale societăţii, precum şi un partener pentru agenţii economici, în efortul de a crea „plus valoare” în domeniul tehnologiilor înalte.

Această evoluţie a început încă de la sfârşitul anilor ’90, când Institutul s-a focalizat către dezvoltarea tehnologiilor energetice şi, în mod specific, către cele două direcţii distincte : nucleară, cu accent pe susţinerea cercetărilor pentru fuziunea controlată, şi cea a energiilor regenerabile, corelate cu potenţialul noului vector energetic: hidrogenul. 

Departe de a reprezenta un „vârf” în cercetarea fundamentală, colectivul de cercetare de la Râmnicu Vâlcea şi-a găsit poziţia de „nişă” în dezvoltarea, testarea, implementarea de noi produse, servicii şi tehnologii care să servească problematicii societăţii şi, în acelaşi timp, să reprezinte elemente de susţinere pentru potenţiale activităţi economice.

Ansambluri experimentale si instrumentatie analitica de ultima generatie


Tehnologiile bazate pe hidrogen, direcţie de cercetare prioritară

În practică, tot ceea ce s-a dezvoltat în ultimii zece ani în cadrul INCDTCI Râmnicu Vâlcea s-a bazat pe experienţa acumulată anterior în elaborarea tehnologiei de producere a apei grele şi, în special, majoritatea topicilor noastre de cercetare de astăzi sunt legate de HIDROGEN. Staţia de cercetare pentru separarea Tritiului, deja cunoscută în comunitatea ştiinţifică sub numele de „Pilotul de Tritiu”, are un parcurs ascendent, atât în privinţa rezultatelor testelor efectuate, cât şi în implicarea în importante proiecte la nivel naţional şi internaţional: sistemul de detritiere a apei grele utilizate în reactoarele de tip CANDU de la Cernavodă şi participarea la definirea ciclului de combustibil pentru reactorul experimental de fuziune de la ITER, într-o amplă cooperare internaţională. De altfel, trebuie subliniat faptul că unicitatea instalaţiei pilot experimental, la aceste dimensiuni, reprezintă un principal atu al Institutului, creând capabilitatea de a derula experimente apropiate de condiţiile reale. Mai mult, o recentă upgradare a acestei instalaţii, prin proiectul CRYO-HY ( proiect POS – Capacităţi de cercetare), modernizare care se referă la mărirea puterii de refrigerare şi la transferarea ciclului de răcire pe heliu, va permite extinderea utilizării pilotului în cadrul unor cooperări internaţionale, pentru care există deja cereri.

Având în vedere amplul efort internaţional de găsire a unor soluţii de regândire a structurii energetice mondiale şi de trecere către o economie bazată pe hidrogen (înlocuind astfel combustibilii fosili, poluanţi şi ale căror resurse sunt pe cale de extincţie), încă de la începutul anilor 2000, Institutul de la Râmnicu Vâlcea şi-a dezvoltat o nouă direcţie de cercetare în elaborarea şi implementarea acestor tehnologii bazate pe energetica hidrogenului.

Rezultatele încurajatoare obţinute de INCDTCI şi necesitatea promovării la nivel naţional a acestor tehnologii a făcut ca Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică să aprobe o investiţie guvernamentală considerabilă, prin crearea Centrului Naţional pentru Hidrogen şi Pile de Combustibil, entitate de cercetare suport în cadrul Institutului, pentru dezvoltarea, testarea şi promovarea tehnologiilor bazate pe hidrogen şi în directă corelare cu sursele de energie regenerabile.

Noua facilitate de cercetare, dată în funcţiune în 2009, este în momentul de faţă în deplinătatea potenţialului său instrumental şi uman şi este deja recunoscută pe plan naţional şi internaţional drept partener serios în dezvoltarea acestui domeniu. De altfel, CNHPC este membru cu drepturi depline al grupului de cercetare al JTI-JU on Hydrogen & Fuel Cell, organism European de implementare a programului de cercetare a Hidrogenului energetic. În plus, Centrul este implicat în mai multe proiecte de tip POS, precum şi în cooperări cu parteneri economici, în calitate de consultant ştiinţific şi tehnic pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă în România.


Centrul National pentru Hidrogen si Pile de Combustibil


Investigaţiile analitice din domeniul alimentar, model de bune practici 

O atenţie deosebită este acordată şi grupului de laboratoare al Institutului ca şi facilitate analitică de suport pentru autorităţi şi agenţi economici în domeniul alimentar şi al mediului. Trebuie subliniat faptul că Institutul dispune în momentul de faţă de una dintre cele mai complete şi sofisticate game de instrumentaţie pentru analiză, identificarea şi stabilirea originii pentru băuturi alcoolice şi nealcoolice, precum şi pentru determinarea constituenţilor din alimente. În plus, trebuie menţionat că laboratoarele din INCDTCI Rm.Vâlcea sunt recunoscute şi de forurile europene responsabile în acest domeniu. Aceste investigaţii analitice sunt obligatorii şi necesare pentru implementarea directivelor europene în România în ceea ce priveşte alimentele. Instrumentaţia de ultimă generaţie este, de asemenea, utilizată şi în cadrul investigaţiilor şi autorizărilor de mediu pe care Institutul le efectuează în mod regulat pentru diverşi parteneri din România.

„ICSI şi-a propus să fie un partener pentru agenţii economici, în efortul de a crea «plus valoare»”

Criogenia, promisiune pentru viitor

Ceea ce sintetizează, însă, cel mai bine strategia de viitor a INCDTCI sunt perspectivele generate de rezultatele proiectului CRYO-HY. Proiectul revigorează practic criogenia ca şi topică esenţială a Institutului şi, de altfel, în România. Există vaste elemente „albe” în fizica temperaturilor scăzute, şi deci un câmp larg de activitate pentru fizicienii din România în acest domeniu. Investigarea materialelor la temperaturi criogenice (1- 20K), dezvoltarea de tehnologii de stocare şi transport energie la temperaturi joase, superconductivitatea sau tehnicile de prezervare a alimentelor reprezintă numai câteva puncte în cadrul strategiei de dezvoltare pe termen scurt a Institutului în ceea ce priveşte noul Laborator de temperaturi scăzute. Mai mult, prin existenţa celui mai mare lichefactor de Heliu şi Hidrogen din România, noua facilitate, ce va fi operaţională în această toamnă, va deveni un focar de experimentare pentru diverse grupuri de cercetare din România interesate de domeniul criogenic.
Generarea, însă, de soluţii care să conducă la rezultate economice viabile pentru dezvoltarea de spin-offuri sau pentru parteneriate cu companii comerciale din România reprezintă un deziderat continuu al activităţii Institutului. Oglinda acestuia este Incubatorul de afaceri dezvoltat aici, incubator care sprijină logistic câţiva dintre partenerii economici ai Institutului.

Toate aceste elemente descrise în mod succinct mai sus, nu sunt decât „instantanee” ale rezultatelor obţinute în ultimii ani în ICSI şi a ideilor de dezvoltare pentru viitor. (www.marketwatch.ro)