Conversmin Bucureşti a încasat bani pe lucrări neefectuate la Cernişoara 

Preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea:

Conversmin Bucureşti a încasat bani pe lucrări neefectuate la Cernişoara

Rar s-a întâmplat ca începuturile ultimilor ani să nu pună în faţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă probleme privind alunecările de teren. De astfel de fenomene naturale n-am scăpat nici acum în final de iarnă când forţele de intervenţie sunt din nou puse în situaţii dificile în diferite zone ale judeţului precum localităţile Berbeşti şi Stroeşti unde alunecările crează serioase dificultăţi şi surprize greu de monitorizat.

Din păcate, doar în asemenea momente ne aducem aminte că există de mai mulţi ani în derulare un Program naţional privind elaborarea unor hărţi de risc natural şi că prevederile acestui program se adresează şi Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul Vâlcea, organism coordonat direct de Instituţia Prefectului ca reprezentantă a Guvernului în teritoriu. Prin elaborarea unor astfel de documentaţii se urmăreşte ca administraţiile judeţene şi locale să aibă la îndemână un important sistem de orientare care să permită identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale, precum şi cauzele generatoare ale unor astfel de fenomene, în funcţie de care trebuie stabilite cele mai corecte măsuri de prevenire şi atenuare a efectelor.

Pentru elaborarea hărţilor de risc există şi un termen limită care va expira la sfârşitul acestui an, însă este greu de crezut că Vâlcea se va încadra în această perioadă având în vedere că, până la ora actuală, au fost finalizate doar 7 hărţi de risc pentru localităţile Alunu, Goleşti, Muereasca, Runcu, Fârtăţeşti, Păuşeşti şi Băile Olăneşti.

Există multe alte localităţi cu serioase probleme şi riscuri bine cunoscute, însă, ne aducem aminte de ele doar atunci când capriciile naturale încep să se dezlănţuie. Am trecut prin astfel de situaţii mai deosebite la Ocnele Mari sau Mateeşti, dar, din păcate, experienţele nu s-au convertit în învăţătură de minte. Poate cineva, de exemplu, să confirme că evenimentele dramatice din cele două localităţi nu se vor multiplica? Leg această întrebare de riscurile reale care planează asupra comunei Cernişoara. Se ştie că pe teritoriul satului Armăşeşti, localitate componentă a comunei Cernişoara, a existat în perioada anilor 1968-1976 o mină care a fost scoasă din exploatare fără a se duce până la capăt programul lucrărilor de conservare. Tot acolo, în acelaşi perimetru, a fost deschisă şi exploatarea minieră Armăşeşti Vest. Nici această mină n-a funcţionat prea mult, ea fiind închisă în iunie 1985 din cauza unor infiltraţii puternice de apă în zăcământ. Tergiversări au fost şi în acea perioadă. Abia în anul 2000, prin Hotărârea de Guvern nr. 493 s-a aprobat închiderea efectivă a exploatării şi predarea acesteia către Societatea de Construcţii Miniere Tg.Jiu care avea obligaţia ca, împreună cu Societatea CONVERSMIN Bucureşti să execute lucrările de conservare, dar şi de ecologizare a zonei de suprafaţă.

Astăzi, însă, au devenit tot mai frecvente fenomenele de infiltraţii ale apelor care au inundat galeriile de mină şi au împins la suprafaţă pânza freatică punând în pericol gospodăriile din vecinătatea fostelor exploatări miniere. Fireşte că autorităţile locale din Cernişoara sunt depăşite de evoluţia fenomenelor amintite şi nu pot să facă mai mult decât au făcut, adică să solicite reactualizarea şi materializarea proiectului tehnic privind stoparea creşterilor de nivel hidrostatic şi ecologizarea până la capăt a suprafeţelor afectate. Mai departe trebuie să-şi intre în rol Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi să pretindă celor două societăţi ÔÇô SCICM Tg.Jiu şi CONVERSMIN Bucureşti, ÔÇô de a finaliza lucrările pentru care au încasat fondurile alocate şi s-au angajat, potrivit Procesului-Verbal de constatare nr. 1029 din 17 aprilie 2008, că le vor duce la bun sfârşit.

Dr.ing ION CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea