ZARURILE AU FOST ARUNCATE 

Miza dezvoltării pe seama atragerii fondurilor europene

ZARURILE AU FOST ARUNCATE

Întrunirea de la începutul acestei luni a Consiliului European pentru aprobarea viitorului buget comunitar destinat perioadei 2014-2020 i-a adus României o nedreptate evidentă. Iniţial, Comisia Europeană a ţinut seama de promisiunile făcute ţării noastre în urmă cu 5 ani privind alocarea mult mai multor fonduri la viitorul mecanism financiar multianual, însă garanţiile sale au căzut după ce forumul suprem european a redus alocaţiile pentru România de la 48 miliarde euro la 39,88 miliarde. Părtinirea altor state în defavoarea ţării noastre se vede cu ochiul liber. De exemplu, dacă României i-au fost repartizate fonduri pe structura programelor de coeziune însemnând aproximativ 1000 euro pe cap de locuitor, alte ţări precum Lituania, Slovacia, Cehia, Ungaria etc au primit fonduri duble raportate la acelaşi element de comparaţie, respectiv la numărul populaţiei.

Reprezentanţii ţării noastre la negocieri au găsit, din păcate, repede o scuză şi anume că alocările viitoare ar fi fost diminuate din cauza gradului mic de absorbţie a fondurilor europene de până acum. Este greu de crezut că dezbaterile pe marginea viitorului buget UE care urmează să aibă loc în Parlamentul European mai pot să aducă îmbunătăţiri. În aceste condiţii, principalele noastre preocupări trebuie să se concentreze pe intensificarea absorbţiilor din actualul buget european şi pe pregătirea strategiei de utilizare a banilor în perspectiva până în 2020. Guvernul Ponta a dat deja semnale clare în acest sens. Un exemplu elocvent este dat de faptul că cea mai mare creştere a bugetului de stat pe 2013 s-a direcţionat spre cofinanţarea cu 4 miliarde lei în plus a programelor europene. Este o hotărâre înţeleaptă, dar ea trebuie urmată imediat şi de alte măsuri.

Pentru a nu mai cădea în euforia existenţei atâtor bani aflaţi încă la dispoziţie este nevoie de o temeinică drămuire a acestora ceea ce înseamnă gândire strategică, organizare de sistem şi, bineînţeles, de infuzie a competenţei pe toate treptele, de la proiect, la evaluare şi finanţare. Or, de-a lungul perioadei de aplicare a actualului exerciţiu pe programele operaţionale 2007-2013, cel mai mult s-a defectat organizarea risipită pe ministere şi instituţii centralizate care n-au făcut decât să blocheze fluxul informaţional despre dimensiunea absorbţiilor şi eficienţa cheltuielilor. Abia acum, noul ministru al fondurilor europene încearcă să construiască o arhitectură instituţională pliată pe sistem atrăgând la urmărirea procesului de traseu, între elaborare de proiect, evaluare, monitorizare şi decizie finală de finanţare, personal competent, care să se ancoreze rapid şi eficient la rigorile şi normele de exigenţă europene.

Lucrurile, însă, nu trebuie să se oprească aici dacă vrem ca viitorul exerciţiu financiar 2014-2020 să fie cu adevărat un mare succes. Se impune mai întâi o devoalare a erorilor de până acum în paralel cu eliminarea incoerenţelor şi puzderiei de reguli birocratice. În egală măsură este nevoie, după părerea mea, de scurtarea efectivă a procesului de înregistrare, evaluare şi selecţie a proiectelor care să nu se mai întindă pe durata unor ani şi să nu mai permită modificări în avalanşă a regulilor deja stabilite.

Săptămâna trecută, viceprim ministrul şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a subliniat că, pe parcursul acestui an, numai pe Programul Operaţional Regional vor fi absorbite fonduri europene în valoare de un miliard euro. Nu este o dorinţă utopică, ci o posibilitate reală, o necesitate. Aşa cum spunea şi Liviu Dragnea, proiecte există, numai că ele au stat ani de zile uitate prin sertare. Măsuri de operaţionalizare a acestora s-au luat deja iar atragerea miliardului de euro a sărit de faza bunelor intenţii şi a intrat în linie dreaptă pe seama proiectelor care vizează modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a oraşelor mici şi mijlocii şi transformarea municipiilor în poli reali de creştere şi de dezvoltare economică.

Dr.ing ION CÎLEA

Vicepreşedinte al PSD