Președintele PSD Vâlcea, Ion Cîlea, se laudă cu dosarul de la DNA! 

Presedintele PSD Valcea, Ion Cilea, se lauda cu dosarul la DNA! Uitati-va, ascultati si cruciti-va! Astfel de oameni conduc Romania!

Ion Cîlea, președintele PSD Vâlcea și al Consiliului Județean Vâlcea, a recunoscut cu ocazia conferinței județene a femeilor social democrate din județul Vâlcea, că are dosar la Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzat de FRAUDĂ LA REFERENDUMUL pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Iată declarația HALUCINANTĂ a lui Ion Cîlea. Președintele PSD Vâlcea se laudă că are DOSAR LA DNA, este chiar mândru: „Vreau sa va spun ca si eu am dosar penal, am fost chemat la DNA în cazul referendumului. Le-am spus procurorilor: DA domne scrieti acolo ca eu am mobilizat oamenii la vot, ei au zis: cum doamne aveti curaj? Da domne, eu am curaj să spun treaba aceasta, scrieți că eu am mobilizat oamenii la vot, păi dacă eu sunt președintele organizației județene, ce trebuie să fac? Nu trebuie să invit oamenii la vot, nu trebuie să mă ocup de treaba aceasta? ȘI SĂ SPUN SĂ VOTEZE CU PARTIDUL PE CARE ÎL REPREZINT! MI SE PARE NORMAL! Până acum nu m-au mai chemat, dar nici finalul acestui dosar nu… Deci se pare că doi inși în România suntem cu acest dosar, domnul viceprimministru Liviu Dragnea și cu mine, Ion Cîlea. Nu pentru furt, nu pentru șmecherii. Eu stau într-un bloc la etajul 4 și nu am gând de afaceri așa cum au alții… – a declarat cu subiect și predicat președintele PSD Vâlcea. Cu alte cuvinte, Ion Cîlea recunoaște că a acționat cu toate prerogrativele funcției sale pentru a-i determina pe vâlceni să voteze demitere președintelui anul trecut. Având în vedere că Ion Cîlea păstorește o instituție care are în subordine instituții care au peste 6000 de angajați (CET Govora, RAJDP, Direcția pentru Protecția Copilului, Biblioteca Județeană, aparatul propriu al CJ etc), este foarte clar că mesajul președintelui PSD Vâlcea a fost destul de percutant și de convingător, așa cum a fost și în alte ocazii…
Vedeți aici înregistrarea video: https://www.facebook.com/photo.php?v=599071403471827

(Tiberiu Pîrnău)

CONTEXT:

Liviu Dragnea este acuzat de procurorii DNA ca ar fi pus la punct un sistem national de influenta prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a presedintelui Traian Basescu. Potrivit procurorilor anticoruptie, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral si falsificarea de semnaturi.

Scopul acestei actiuni ar fi fost obtinerea unei prezente de minimum 60% la votul de la referendum, care sa garanteze validarea acestuia. Pe 6 septembrie 2012, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Liviu Dragnea.

Acuzatiile care ii sunt aduse lui Liviu Dragnea:
– folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite
– asociere pentru savarsirea de infractiuni
– instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane
– instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul de a determina alegatorul sa voteze in cadrul referendumului

In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii sustint ca Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al PSD, si-a folosit influenta pentru a obtine „un folos nepatrimonial pentru partid”, respectiv o prezenta de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie 2012 care sa garanteze validarea acestuia. El ar fi initiat o asociere formata din presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului.

Cu ajutorul unui sistem informatic, un numar restrans de persoane putea sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare. In acest mod, din ora in ora coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba, se arata in rezolutia procurorilor. Potrivit acesteia, sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.

In plus, procurorii sustin ca Liviu Dragnea a constituit un „sistem national de influenta” pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al PSD sa se implice in exercitarea de presiuni asupra presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnaturile alegatorilor pe listele de vot si a introduce in urne un numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori, in folosirea unei urne mobile in conditii contrare legii, in obtinerea pe cai ilicite de informatii, in fiecare ora, despre numarul de persoane care au votat si despre modul in care s-a votat in unele sectii de votare, in practicarea votului multiplu.

Alte modalitati de modificare a rezultatului referendemului ar fi fost denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP-ului unor persoane a caror semnatura a fost falsificata pe lista, pentru a nu permite programelor de calculator specializate sa identifice votul multiplu, falsificarea de semnaturi in numele unor persoane decedate, ce au ramas inscrise pe listele electorale, falsificarea de semnaturi ale multor alegatori plecati din tara in momentul referendumului, votul exercitat de minori si de persoane carora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotarare judecatoreasca penala, neaplicarea autocolantelor cu mentiunea „VOTAT” pe cartile / buletinele de identitate ale votantilor.

Alte persoane cercetate in dosar:

In cadrul aceluiasi dosar, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au inceput pe 9 octombrie 2012 urmarirea penala fata de un numar de 67 de persoane care au luat parte la diferite activitati legate de desfasurarea referendumului din 29 iulie, printre care 49 de presedinti si membri ai unor sectii din Teleorman, Vrancea si Gorj si 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea, informeaza DNA. Vezi aici detalii despre celelalte persoane cercetare in dosar

Pozitia acuzatului:

„Nu am spus nimanui in timpul referendumului sa faca lucruri nelegale sau incorecte. Eu am stat in sediul de la Kiseleff, eu nu am de unde sa stiu ce mort a inviat si a fost sa voteze. Atat timp cat se analizeaza activitatea mea politica in cadrul unei campanii consider ca e un dosar eminamente politic. (…) Sistemul informatic l-ati vazut impreuna cu mine inainte de locale, este un sistem prin care se comunica rezultatele alegerilor dupa ce se incheie votarea. Este irelevant daca se comunica rezultatele prin telefon, prin porumbei calatori, prin internet sau prin SMS-uri. Fiecare partid urmareste care este prezenta la vot”.

DOSARUL „Frauda la Referendum”. Ponta a vrut să-l apere pe Dragnea la DNA

Premierul Victor Ponta a cerut procurorilor anticorupţie, de două ori la rând, să fi e audiat ca martor al apărării colegului său de partid şi de guvern Liviu Dragnea. Procurorii DNA i-au respins solicitările, considerând irelevantă mărturia lui.
Secretarul general al PSD Liviu Dragnea a fost apărat de premier și de colegii de partid și de alianță încă de la debutul anchetei privind fraudarea referendumului din 29 iulie 2012 privind suspendarea președintelui Traian Băsescu

În una din zilele în care şi-a făcut timp pentru a studia amănunţit dosarul de urmărire penală în cazul fraudării referendumului din 29 iulie 2012 privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, vicepremierul Liviu Dragnea făcea un anunţ presei, aducându-l în discuţie pe prim-ministrul Victor Ponta. Concret, pe 9 septembrie a.c., Liviu Dragnea a spus presei că una din „problemele” pe care le-ar fi găsit în dosar ar fi o cerere a premierului Victor Ponta în care acesta arăta că vrea să dea o declaraţie de martor, dar că solicitarea i-a fost respinsă.

Cetăţeanul Ponta a cerut DNA să-i trimită răspunsul la Guvern

În fapt, conform surselor EVZ, prim-ministrul României Victor Ponta a făcut nu una, ci două cereri pentru a fi martor în apărarea colegului său de partid şi de Guvern, Liviu Dragnea. Cererile au fost făcute în nume personal. Totuşi, cetăţeanul Victor Ponta a solicitat procurorilor DNA să îi comunice la Guvern ziua şi ora când ar putea fi posibilă audierea lui.

Dosarul întocmit de procurorii DNA are 80 de volume, conţinând declaraţiile inculpaţilor, dar şi ale unor martori-cheie, precum şi alte probatorii care susţin acuzarea. Conform surselor EVZ, mărturia lui Victor Ponta nu ar fi avut nici o relevanţă în cauză, poate doar ar fi determinat tergiversarea dosarului. Motiv pentru care, conform unor surse guvernamentale, pe adresa Guvernului a fost primit un răspuns de la DNA, în acest sens.

Atacul la adresa DNA şi picătura chinezească Fraudarea referendumului a fost cercetată atât de parchetele normale, cât şi de DNA. Deja mai multe dosare penale au fost înaintate instanţei de judecată, inclusiv cel în care este implicat Dumitru Samson, fiul vitreg al ex-ministrului liberal al Apărării, Corneliu Dobriţoiu.

Presiunile pentru închiderea anchetei de la DNA au existat din primele clipe – Corneliu Dobriţoiu s-a dus să se plângă preşedintelui interimar al ţării, Crin Antonescu, că DNA îi anchetează fiul vitreg. A urmat seria declaraţiilor de raliere cu Liviu Dragnea, pus sub urmărire, când diverşi politicieni, în frunte cu Victor Ponta anunţau că se autodenunţă.

Apoi la instalarea celor şase procurori şefi numiţi în funcţii în Parchete, premierul a mai lovit o dată în DNA, asociind-o cu medotele securiste din anii ’50. Cel mai recent atac la adresa instituţiei anticorupţie a fost executat prin declaraţia dată postului public de televiziune: „Eu cred că sub conducerea domnului Morar şi a altor oameni, Parchetul a făcut dosare politice. În special, dosarul de la referendum. Un dosar pur politic care n-are legătură cu nicio faptă din Codul Penal sau din vreo lege specială.”

Antonescu, Blaga şi Silaghi, martori respinşi

Apărătorul inculpatului Liviu Dragnea a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie o listă cu martori propuşi în apărarea clientului său. Mai exact, 81 de persoane au fost trecute pe lista cu martorii apărării. Solicitarea a fost respinsă, dar nu este exclus ca instanţa să aprobe.

Lista lungă cu politicieni

Conform surselor noastre, Liviu Dragnea a indicat personaje importante ale scenei politice româneşti ca fiind persoane a căror mărturie i-ar putea fi de ajutor pentru a demonta ancheta procurorilor DNA. Primul martor propus în apărarea lui Liviu Dragnea este Crin Antonescu, preşedintele Senatului şi chiar omul care a fost propulsat preşedinte interimar, ca urmare a suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Pe listă se află şi Vasile Blaga, dar şi Ovidiu Silaghi, fost ministru cu probleme de corupţie trimis să ne „reprezinte” în Parlamentul European.

Reamintim că Liviu Dragnea s-a declarat „nevinovat” încă de la începutul cercetărilor. Vicepremierul a subliniat mereu în declaraţiile sale faptul că el nu ar fi făcut altceva decât să organizeze o campanie electorală. Totuşi, amintim stenogramele convorbirilor şefului de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Victor Paul Dobre, din care reiese că „Guvernul Ponta (din care făcea parte şi Dragnea) plănuia falsificarea listelor electorale la scară largă”, cu scopul invalidării referendumului. Dobre a demisionat, afirmând în discuţiile telefonice interceptate: „Chiar nu vreau să-mi petrec bătrâneţile în puşcărie!”

Dobre n-a vrut să înfunde puşcăria

În septembrie 2012, DNA anunţa deschiderea mai multor anchete care vizau fraude majore la referendumul de demitere a şefului statului. Numele cel mai sonor era cel al vicepremierului de acum Liviu Dragnea, fost secretar general al PSD. A

cesta era acuzat de: asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, folosirea influenţei de către o persoană ce deţine o funcţie într-un partid pentru obţinerea de foloase pentru sine sau pentru altul, instigarea la violarea prin orice mijloace a secretului votului şi instigarea la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze. Pentru că n-a vrut să fie părtaş la fraudare, fostul şef al Internelor, Victor Paul Dobre, chiar a demisionat, nevrând să înfunde puşcăria.

Vicepremierul ascunde sub preş scrisoarea care putea aduce României un prejudiciu de 4 miliarde de euro

Liviu Dragnea mai are nevoie de timp ca să lămurească povestea scrisorii ce ar fi putut duce la pierderea a nu mai puţin de patru miliarde de euro, finanţare de la UE, informaţie dezvăluită de EVZ în ediţia tipărită de luni. „Trebuie să ne uităm pe documente şi apoi să vă dăm un răspuns”, au explicat reprezentanţii Biroului de presă al Ministerului Dezvoltării. EVZ a întrebat cine a semnat în locul ministrului Dezvoltării, având în vedere că Dragnea a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că nu este semnătura lui, cine a aprobat trimiterea actului la Bruxelles şi care a fost motivul expedierii acestei scrisori.

Şi, în timp ce EVZ a solicitat lămuriri în ceea ce priveşte scrisoarea trimisă la Bruxelles cu antetul Ministerului Dezvoltării şi în care ministrul Liviu Dragnea era de acord cu tăierea banilor destinaţi României, europarlamentarii au ignorat ieri scrisoarea şi au votat pentru România. Astfel, Comisia pentru Dezvoltarea Regională a Parlamentului European a adoptat, cu 40 de voturi „pentru” şi 3 voturi „împotrivă”, soluţia privind regula N+3, doar pentru România şi Slovacia, nu pentru toate statele membre, cum era de acord Dragnea, potrivit scrisorii.

Nu ştia cine şi de ce a trimis scrisoarea?

Concret, România a avut ca adversar în bătălia pentru extinderea termenului de accesare a fondurilor structurale chiar pe Ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. Motivul, Comisia Europeană a propus schimbări ale Regulamentului (1083/EC/2006) care au fost adoptate de Consiliu (organ co-decizional) şi care au ajuns în Parlamentul European. Cea mai importantă modificare era legată de extinderea termenului de absorbţie de la 2 la 3 ani doar pentru România si Slovacia.

După această decizie a Comisiei, Dragnea a trimis o scrisoare raportorului prin care îi mulţumeşte şi încurajează adoptarea în Parlamentul European a unor modificări care vizează extinderea termenului de absorbţie a fondurilor europene de la 2 la 3 ani (de la N+2 la N+3) pentru toate statele membre, ceea ce însemna că nu numai România şi Slovacia aveau acces la bani. Astfel, România putea pierde fie toată suma, fie o mare parte din cele patru miliarde de euro.

Contactat duminică de EVZ, Dragnea a susţinut că nu ştia de documentul pe care apare numele lui, cei drept greşit – Liviu Nicole Dragnea, şi că va verifica cine şi cu ce scop a fost trimis documentul la Parlamentul European. „Eram în concediu. O să verific, cred că există o explicaţie pentru trimiterea lui”, a spus acesta.

Citiţi mai mult: DOSARUL „Frauda la Referendum”. Ponta a vrut să-l apere pe Dragnea la DNA – Exclusiv EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/dosarul-frauda-la-referendum-1058854.html#ixzz2ggqU80yz
EVZ.ro