Afacerea Didoiu! Cum a ,,vândut“ primarul penal Frîncu postul de secretar al Primăriei Râmnicului 

Acum aproape doi ani Emilian Frâncu căuta susţinători pentru campania electorală care avea să-l ducă spre primărie, dar şi spre puşcărie. Frâncu era senator, poziţie din care nu se jena să se întâlnească în week-end-uri, seară de seară, prin cârciumile oraşului, cu fel de fel de persoane cărora să le promită. Le promitea la unii bani, la alţii locuri în diverse AGA sau CA, la alţii locuri de muncă prin diferite instituiţii legate de primărie şi la alţii afaceri bănoase cu bugetul local. Erau şi jurnalişti printre ei. Au fost însă destui din cei care au primit ceva până la urmă. Lipsit de caracter, Frâncu nu a ţinut cont la împărţeală exact de cei care de fapt l-au ajutat cel mai mult de-a lungul carierei sale politice. Dar aceasta-i o altă poveste!

Sinecurile care au lovit oraşul…

Emilian Frîncu a ajuns primar de Râmnic. Şi avea destule obligaţii. S-a grăbit să le rezolve pe cele mici mai întâi. Şi şi-a dus şoferul administrator în piaţă, secretara şi şefa de cabinet de la Parlament le-a mutat pe aceleaşi posturi la primărie. Nu era nimic neobişnuit încă. Dar au urmat avansările cărătorilor de geantă şi ale specialiştilor închipuiţi. Avansarea lui Şindilaru pe post de consilier plătit la greu din banii publici a scos din minţi mii de şoferi din oraş datorită deciziilor imbecile ale acestui domn bătrân. Ioniţă a fost numit viceprimar dar omul nu avea experienţă în administraţie. Tracasa funcţionarii iar la el în audienţă se stătea cu ceasurile şi nu se rezolva nimic. Cerberul lui Frîncu a devenit consilierul Liviu Boban, mereu în căutarea unei mici afaceri , mereu sabotor al celor care chiar aveau propuneri bune. Consilierii Panduraşu şi celălalt, cafengiul a, da, domnul Pruteanu, au avut şi ei de profitat. Un mic ciolan de ros! Cu dezinsecţii şi dezinfecţii, dar şi cu construcţii, că doar erau mari specialişti în construit. Ion Popescu Sodă ( regretăm starea precară de sănătate a şefului de campanie a fostului şef SIE Cătălin Harnagea) a fost numit director la ETA. Şi a primit apoi ordin să angajeze la greu oameni astfel încât societatea de transport urban ajunsese să aibă de trei ori mai mulţi birocrați decât şoferii. Pe domnul Dan Liviu Popa, un alt lingău al primarului, l-a pus director la Centru de Afaceri Flandra. Un post bun de frecat menta. Au fost şi alte numiri. Nu le mai trecem pe toate în revistă. Merită menţionată însă succesiunea de tentative ale lui Frîncu de a-l planta pe Eugen Scarlat, fostul mare gigolo de la Gaze, într-o sinecură importantă de la APAVIL. Majoritatea nu au ţinut cont nici de pregătirea celor numiţi nici de competenţă, nici de capacitatea de a face treabă pentru oraş. Primarul făcea treabă pentru el. Nu avea milă nici de foştii săi colegi din presă de care şi-a bătut joc permanent. Nu avea inimă nici pentru salariaţii postului său de TV. La Vâlcea 1 erau dirijaţi bani din contracte publicitare cu firme care aveau nevoie de primar. Numai că banii nu erau decât pentru Frâncu. Salariaţii de la TV aşteptau cu limba scoasă salariile restante. Dacă nu credeţi uitaţi-vă la o veterană a presei vâlcene, care umblă de ani buni  în aceleaşi haine şi nu are bani nici de medicamente. Şi lucrează pentru Frâncu de două decenii…

 Cum a luat ţeapă Constantin Monceanu

Cunoscut ca o fostă eminenţă a PNŢCD din perioada de glorie a ţărăniştilor Constantin ( Vali) Monceanu avea o experienţă politică şi administrativă mare. Fost mai multe mandate consilier judeţean şi municipal, ajuns viceprimar al Râmnicului în administraţia Gutău, conducând mai multe campanii electorale importante în peste 23 de ani de politică Monceanu a fost mereu în tabăra lui Frâncu. Şi când acesta a câştigat şi când acesta a pierdut bătălii interne. Mai mulţi din tinerii liberali care depistaseră ambiguitatea şi duplicitatea fostului senator Frâncu l-au sfătuit des pe Monceanu să-l testeze pe edil. ,, Măi Vali cere-i ceva şi vezi cum va reacţiona. Vezi cum te va minţi. Convinge-te !“ – îi spuneau câţiva dintre oamenii apropiaţi deputatului Buican. În cele din urmă Vali Monceanu s-a gândit să intre în joc. De anul trecut se ştia că Toma Mihăescu, secretarul consiliului local Râmnicu Vâlcea, urma să iasă la pensie. Salariul pe un astfel de post este mai mult decât tentant deoarece îl depăşeşte pe acela al primarului. Plus că secretarul are influenţă şi relaţii gârlă. Aşa că Monceanu l-a întrebat pe Frîncu dacă poate să-l ajute să-şi aducă soţia ( jurist cu experienţă) pe acest post sau dacă Frîncu l-a promis altcuiva. Bineînţeles că primarul i-a spus lui Monceanu că nu are nimic aranjat şi că va încerca să îl ajute. Nu o dată ci de mai multe ori l-a minţit pe cel care-l ajutase necondiţionat de atâtea ori. Monceanu nu ştia dar avea să afle. Chiar îşi făcea probleme pentru că soţia sa lucra într-un colectiv în care era apreciată şi habar nu avea de această schimbare pe care de fapt nu o dorea. Familia Monceanu nu avea însă de ce să îşi facă probleme. Frâncu ,,vânduse“ încă de anul trecut, postul. Într-o  inedită planificare tipic fostului şahist Frîncu acesta a pus la cale …AFACEREA DIDOIU!

Cât costă un transfer de secretar ?

Ionuţ Didoiu a prins vechime în funcţia de secretar jurist la Primăria Călimeneşti în timpul administraţiilor Amuzan. Despre fostul edil al primăriei Călimăneşti se ştiu multe. Puţini însă ştiu că Ionuţ Didoiu s-a implicat suficient cât să îl ajute pe Amuzan să piardă alegerile de anul trecut. Le-a pierdut fiind candidat al USL împotriva unui pedelist. Le-a pierdut cu doar 54 de voturi diferenţă. Didoiu a ajutat un pedelist să bată un uselist. Iar apoi un liberal l-a luat de mână şi l-a dus în Primăria Râmnicului.

Ionuţ Didoiu este un tânăr bogat. Afacerea soţiei sale cum spune el, adică Terasa Camelot aduce venituri anuale importante familiei Didoiu. Iar redevenţa plătită primăriei pe acel teren este una modică. În Călimăneşti toată lumea ştie că familia Didoiu s-a îmbogăţit din această afacere. În vara trecută nişte romi l-au bătut pe controversatul Didoiu şi pe soţia acestuia chiar în această locaţie. Carierist şi dornic de a mai pleca puţin de acasă Ionuţ Diodoiu a intrat în contact cu Frîncu. Şi a solicitat acestuia ajutorul pentru a ajunge secretar la Primăria Râmnicului. Se întâmpla cu mult înainte ca secretarul Toma Mihăescu să iasă la pensie. Arestarea lui Frîncu părea să fi pus capăt ambiţiilor lui Didoiu. Omul este însă un norocos din fire. Frâncu a ieşit din spatele gratiilor. S-a întors la primărie. Şi a mers la Guvern pentru a obţine aprobările necesare…unui transfer. Nu a mai avut loc concurs pentru ocuparea postului de secretar. În Primăria Râmnicului, în Prefectură şi în Consiliu Judeţean lucrau persoane bine pregătite profesional pentru acest post. Chiar liberalii aveau oameni sau cei din PSD care puteau emite pretenţii. De ce anume l-a vrut Frîncu pe Ionuţ Didoiu secretar? Ce legătură are acest transfer cu retrocedările unor terenuri de la Seaca dar şi cu posibilităţile financiare ale familiei Didoiu? Iată câteva întrebări la care căutam răspuns. Ne ajută în demersul nostru jurnalistic şi doi investigatori experimentaţi din Direcţia Naţionala Anticorupţie.

Până atunci Frîncu are secretarul pe care şi l-a dorit. Unul care ştie să „facă joaca“ pentru primar dar care nu ştie ce înseamnă cuvîntul ,,fortuit“. Nu are nimic. Îi spunem că fortuit ajung unii să cadă cînd nici nu se aşteaptă şi că dacă ai nevoie de zece ani ca sa ajungi dintr-un nimeni mare secretar în Primăria Râmnicului pot să fie suficiente cinci minute ca sa ajungi mai rău decât un nimeni. Şeful actual al lui Didoiu ştie bine că avem dreptate. Cariera lui de 20 de ani se va încheia ruşinos datorită unei întâlniri de 60 de minute de la un hotel bucureştean. Şi nu e vorba de o întâlnire cu nişte rromi ci cu..doi arhitecţi!

• Toma Mihai