Mihail Popescu ÔÇô AFARĂ din Senatul României! 

Mihail Popescu – AFARĂ din Senatul României!

PSD este discreditat de afacerile fostului general

Paraşutat pe listele parlamentare din Vâlcea în urmă cu doi ani la ordinul lui Ion Iliescu fostul general Mihail Popescu a ajuns să aibă imunitate parlamentară. Şi mandat de senator PSD de Vâlcea. A fost o bătaie de joc la adresa organizaţiei vâlcene, a oamenilor care au lucrat în campanie pentru Popescu, a celor care aveau dreptul la acest post, care au investit muncă politică, fonduri pentru campanie, care au adus oameni care să lucreze în campanie, care erau legaţi cumva de acest judeţ. După ce a ajuns senator Mihail Popescu nu şi-a respectat nici o promisiune electorală. Nici măcar acelea făcute electoratului provenind din rândul fostelor şi actualelor cadre militare. A avut apariţii sporadice la conferinţe de presă ale PSD. La interpelări, declaraţii politice, iniţiative legislative nu figurează mai nimic în dreptul numelui său. În momentul actual fostul general a adus prejudicii imense de imagine partidului în care s-a înscris cu o zi înaintea depunerii listelor de candidaturi în 2004 (!), a dezonorat corpul senatorilor români şi a pus într-o situaţie delicată organizaţia vâlceană, colegii de partid de aici, conducerea, colegii din Parlament. După publicarea acestui material credem că domnul general ar trebui să demisioneze din Senat pentru a fi anchetat de procuratură fără a beneficia de imunitatea parlamentară. Dacă mai are un dram de  onoare! Fostul său subaltern, generalul Eugen Bădălan a dovedit că are onoare şi că nu vrea să păteze imaginea armatei. Prin urmare a cerut preşedintelui eliberarea din funcţia de Şef de Stat Major. Nu putem cere PSD exmatricularea sa din partid pentru că fiecare partid are dreptul să ia deciziile interne pe care le consideră necesare. Dar credem că avem dreptul, în numele râmnicenilor, să cerem demisia sa din Senat.

Scandalul anvelopelor

Scandalul "anvelopelor" ia amploare. Generalul (r) Mihail Popescu, fostul şef al Statului Major General al Armatei, a venit luni la DNA pentru a semna procesul-verbal de luare la cunoştinţă a învinuirilor care i-au fost aduse de procurorii anticorupţie în dosarul "MApN – Tofan". Potrivit unor surse judiciare, senatorul PSD Mihail Popescu este acuzat de abuz în serviciu în formă calificată. Alături de el, în acelaşi dosar, mai sunt cercetate încă 11 persoane, printre care şi Eugen Bădălan, actualul şef al Statului Major General. La ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Mihail Popescu a declarat ca înţelegerea dintre MApN şi Tofan Grup s-a făcut cu acordul fostului ministru Sorin Frunzăverde. Acesta însă a negat public că ar fi ştiut de acest contract. Contract în urma căruia se pare că statul a pierdut câteva miliarde bune. Totodată, acesta a mai declarat că nu are detalii de la procurori despre mersul anchetei şi că a cerut un termen pentru a-şi pregăti apărarea. Obiectul contractului l-a constituit un schimb de maşini uzate contra anvelope de diferite tipuri şi mărimi. „Statul roman nu a fost prejudiciat şi generalul Bădălan nu a semnat respectivul contract. Se pare ca toată ancheta ar avea un substrat politic", a conchis senatorul PSD. Popescu este cel care a semnat în numele Statului Major General contractul cu Tofan Grup. Nu ştim vina exactă a generalului Bădălan dar ştim că acesta s-a arătat dispus să demisioneze imediat pentru a nu prejudicia imaginea armatei şi a putea fi anchetat şi judecat fără a beneficia de presupuse avantaje aduse de funcţia pe care o ocupă. Credem că senatorul Popescu ar trebui să renunţe şi el la imunitate dar ştim că nu o va face pentru că, urmărind ascensiunea acestui individ nu ne-a fost greu să-i deducem caracterul duplicitar. Directia Audit Intern a MApN a trimis Directiei Nationale Anticoruptie urmatoarele concluzii privind acest contract: "Nedeterminarea cu exactitate a cantitatilor de bunuri de care urma sa se constituie obiectul schimbului, nerespectarea procedurilor legale în vigoare privind scoaterea din functiune a activelor fixe, înainte de valorificare, nerespectarea prevederilor legale privind valorificarea bunurilor prevazute în HG 689/1996, valorificarea bunurilor materiale de natura activelor fixe nu ca atare, ci drept materiale refolosibile, contrar prevederilor legale, includerea în contract a unor clauze dezavantajoase pentru MApN (de exemplu, mentinerea preturilor negociate pentru deseuri, pe întreaga perioada de cinci ani de derulare a contractului". În ciuda semnalelor Auditului MApN, contractul s-a derulat fara probleme în perioada în care Mihail Popescu a îndeplinit functia de sef al Armatei, iar Eugen Badalan a comandat Fortele Terestre.

Adevăruri despre un fariseu în uniformă

Generalul de patru stele (r)  Mihail Popescu, şef al Statului Major General al Armatei Române în perioada 2000-2004, este unul din numele care completează lista parlamentarilor urmăriţi informativ. Departe de a fi o victimă a regimului comunist, Mihail Popescu, în prezent parlamentar PSD, a avut un raport favorabil din partea Direcţiei de Contrainformaţii a Armatei. Surse din rândurile activiştilor fostului Consiliu Politic al Armatei a IV-a au arătat că în urma verificării s-a constatat că Popescu era profund ataşat politicii PCR şi statului. Apărut pe lista parlamentarilor cu dosar de urmărit, Mihail Popescu a ieşit în presa centrală cu declaraţii care nu se susţin. Fostul şef al Statului Major General în perioada 2000-2004, militarul de carieră Mihail Popescu lasă să se înţeleagă că obişnuinţa de a înjura regimul şi funcţia mare sunt motivele care l-au făcut să intre în atenţia Direcţiei de Contrainformaţii a Armatei.
Surse din rândul activiştilor fostului Consiliu Politic al Armatei a IV-a au dezvăluit  motivele care au justificat realizarea unei “mape de verificări la apărarea secretului” pe numele lui Mihail Popescu.
Concluziile verificării la care a fost supus Popescu contrazic declaraţia acestuia şi relevă următoarele: ofiţerul era profund ataşat politicii PCR şi statului, fiind un membru marcant al Consiliului Politic al Armatei. Popescu nu făcea nici în glumă referiri neavenite la adresa conducerii de partid.

Există suspiciunea că generalul a lucrat pentru KGB

Raportul privind verificarea la care a fost supus Mihail Popescu pentru o perioadă scurtă de timp, de  şase luni, se găseşte în dosarul „Tunaru”. Verificările întreprinse de Direcţia de Contrainformaţii a Armatei în ceea priveşte activitatea lui Mihail Popescu pe vremea când ocupa funcţia de şef al Artileriei şi cea de locţiitor al comandamentului Armatei RSR erau motivate de trei aspecte. Potrivit surselor  primul motiv era verificarea unei eventuale racolări a acestuia de servicii de spionaj străine (cel mai probabil GRU-KGB), având în vedere modul în care Popescu a avansat în structurile militare în perioada ceauşistă. În acest sens sunt concludente cazurile generalilor MApN Militaru şi Şerb, a generalului Diaconescu de la SRI, dar şi a altor ofiţeri cu grade mari care au fost sprijiniţi în cariera militară de servicii străine pentru a deveni cât mai utili. Al doilea motiv surprinde aspecte mai sensibile, cum ar fi relaţiile cu diverşi cetăţeni străini pe care le aveau cele două cumnate ieşence ale generalului Popescu. Sursele noastre au menţionat faptul că era vorba de cetăţeni arabi şi africani, suspectaţi de terorism, iar o posibilă încercare a acestora de a lua legătura cu un înalt cadru militar al Armatei RSR trebuia verificată. Al treilea motiv care a justificat verificarea lui Mihail Popescu se referă, de asemenea, la relaţiile sale de rudenie. Astfel, se urmărea dacă socrul său (Şerban), fostul şef al unui cuib de legionari din Focşani, are vreo influenţă asupra ofiţerului aflat în funcţia de sef al Artileriei Armatei RSR.

Operaţiunea Nufărul

În ciuda imaginii de dizident în regimul comunist, completată în noul context cu declaraţia: “Eram mai slobod la gură, făceam bancuri la lecţiile politice”, generalul Mihail Popescu a ieşit cât se poate de curat în urma verificărilor la care a fost supus. De altfel, toţi şefii de arme erau verificaţi periodic de serviciul de contraspionaj.
Foşti colegi ai generalului Popescu, din cadrul Armatei a IV-a, vin să susţină afirmaţiile noastre. Potrivit declaraţiilor, făcute sub protecţia anonimatului, Popescu a fost „bine orientat” şi în perioada tulbure din decembrie ‘89. În 21 decembrie 1989, Popescu ar fi înfierat acţiunile „bandiţilor şi fasciştilor din Timişoara” chiar în adunarea tuturor cadrelor din Comandamentul Armatei a IV-a.
În zilele de 23-24 decembrie ‘89, din ordinul generalului Militaru, numit Ministru al Apărării, au fost confiscate dosarele Contrainformaţiilor. La începutul lunii ianuarie 1990, Direcţia a IV-a (DIA) s-a transformat în Biroul II Contraspionaj – după modelul francez, iar şef al biroului Cluj a fost numit Ioan Mihăilă – fostul secretar al Consiliului Politic de la Divizia 81 Mecanizată Dej. Documentele DIA au ajuns în arhiva MApN de la Piteşti, iar acum sunt predate la cererea CNSAS.
Există suficiente voci care afirmă că multe dosare ale membrilor PCR au fost “curăţate”, întrucât la conducerea Biroului II au fost promovaţi secretari ai Consiliului Politic al Armatei.

Ascensiunea unui general comunist

Revenind la evenimentele din ‘89, în 25 decembrie, Popescu era unul din “dizidenţi” şi a ajuns prim adjunct al FSN Cluj. Popescu a ajuns apoi general, precum Constantin Degeratu şi Mircea Mureşan. Toţi au ajuns în funcţii înalte la Bucureşti şi generali de patru stele.
Ascensiunea lui Mihail Popescu în structurile Armatei RSR a fost una din cele mai spectaculoase. Câţiva din foştii săi colegi din Comandamentul Armatei a IV-a Transilvania consideră că succesul lui Mihail Popescu s-a datorat nu  pregătirii profesionale ci  a relaţiilor pe care le-a avut pe linie de partid. Unchiul său, Ioan Popescu, a fost şeful Comandamentului Artileriei Forţelor Armate atât în vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, cât şi în epoca ceauşistă şi era în relaţii apropiate cu Elena Petrescu (devenită Ceauşescu).
Mihail Popescu, locotenent major la Tecuci, a fost numit comandant al Regimentului Artilerie Grea-Obuziere 152 la Şimleul Silvaniei – o promovare care va atrage atenţia în rândul militarilor de carieră. La scurt timp, Popescu ajunge la Dej-şef al Artileriei la Divizia 81 -Mecanizată pe vremea când Ioan Mihăilă era secretarul Consiliului Politic. Mihăilă a fost nimeni altul decât adjunctul lui Ilie Ceauşescu – secretarul Consiliului Politic Superior al Armatei RSR. Din funcţia pe care o ocupa la Dej, Popescu este din nou promovat, astfel că ajunge la Armata a IV-a la Cluj. Aici devine mâna dreaptă a generalului Pantelimonescu – secretarul Consiliului Politic. Toate acestea în virtutea faptului că, la rândul său, Mihail Popescu era membru în Consiliul Politic al Armatei RSR. Iar potrivit verificărilor Direcţiei de Contrainformaţii a Armatei, era chiar un membru marcant şi fidel politicii de partid.

Adevăraţii duşmani ai poporului

 Amintim faptul că în seara de 23 decembrie 1989, Ioan Şerbanoiu, inspectorul-şef al Securităţii Cluj, şi generalul de Poliţie Stoian Rusu au fost transportaţi la Dej şi ţinuţi pe arest militar la garnizoană, aflată sub conducerea proaspăt-numitului comandant de divizie Ioan Mihăilă. După 10 zile, Mihail Popescu de la FSN Cluj a sunat şi a cerut ca cei doi să fie eliberaţi. Potrivit surselor noastre, cei trei, Popescu, Stoian şi Şerbănoiu, erau coordonatorii planului de intervenţie în evenimentele derulate în decembrie ‘89.
În mod cu totul curios, Mihail Popescu şi Stoian Rusu au ajuns ulterior adjuncţi în cadrul Asociaţiei de Caritate “Revoluţia Română” (ACRR) condusă de Teohar Mihadas. Este de aşteptat să apară pe lista “urmăriţilor”, după modelul Mihail Popescu şi actualul şef al Statului Major General al Armatei Române, Eugen Bădălan.

Epurare la cererea NATO

În urmă cu doi ani Ion Iliescu a solicitat promovarea rapidă a lui Popescu pe un loc eligibil de senator. Ion Iliescu ştia clar că noul preşedinte al României va respecta indicaţiile celor din NATO care solicitau prin diverse canale schimbarea generalilor de teapa lui Popescu din funcţiile de comandă. Fostul preşedinte al României a decis să-şi apere acoliţii şi să-i ascundă sub imunitate parlamentară aşa cum a făcut şi el, contrar uzanţelor mondiale prin care un fost preşedinte nu mai candidează pentru alt post niciodată, deoarece a atins în politică maximul posibil şi este nedemn să mai accepte un post mai mic cum ar fi cel de senator. Serviciile  de informaţii el blocului Nord Atlantic cunosc trecutul fiecărui militar de carieră de grad înalt din România şi nu numai. Era normal  să  încerce o epurare a foştilor comunişti colaboratori cu serviciile URSS. La noi, în unele cazuri epurarea s-a făcut pe seama populaţiei din diverse judeţe care au trebuit să accepte alegerea unor indivizi ca fostul general Popescu în Parlament.

P.S. Mulţumim celor care ne-au ajutat în documentarea noastră, în special foştilor ofiţeri de contrainformaţii şi celor doi ofiţeri politici ardeleni care au recunoscut greşelile lor dar ne-au dat indicii importante despre ticăloşii care fac azi pe disidenţii. Mulţumim deasemenea colegilor de la „ Bună ziua Ardeal” ,o publicaţie cu jurnalişti profesionişti şi reporterului de investigaţii bucureştean O.Z. care ne-a furnizat importante documente din arhiva M.Ap.N.

Traian GUMINSKI