Senatorul liberal Dan Nițu le prezintă vâlcenilor raportul de activitate 

Raport de activitate pentru sesiunea parlamentară 19.12.2012 – 19.12.2013 al senatorului PNL, Remus Daniel Nițu:

Societatea românească, mediul de afaceri, agricultura şi economia, sănătatea publică, mediile rural şi urban, educaţia şi cultura, relaţia cu instituţiile statului, toate acestea trebuie să fie funcţionale, dinamice şi prospere. În activitatea sa de parlamentar, senatorul Remus Daniel NIŢU a iniţiat şi a susţinut o serie de măsuri care încurajează mersul României pe drumul bunăstării, aşa cum a promis în campania electorală. Iniţiativele legislative prezentate în acest raport se numără printre cele mai importante texte legislative iniţiate sau susţinute de senator; acestea se află în diverse stadii ale parcursului lor legislativ.

 

I. În domeniul AGRICULTURII şi al sprijinirii MEDIULUI RURAL:

 

–          susţinerea fermelor familiale şi facilitarea accesului fermierilor la finanţare;

–          înfiinţarea fondurilor mutuale;

–          modificarea statutului camerelor agricole;

–          o reglementare mai eficientă în sectorul laptelui şi al produselor lactate;

–          mecanisme financiare care sprijină beneficiarii Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală;

–          clasificarea fermelor şi a exploataţiilor agricole;

–          facilităţi pentru transportul recoltelor şi al stupilor;

–          clarificarea procedurii de achiziţionare a terenurilor agricole din extravilan;

–          clarificarea acordării plăţilor în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă pentru proprietatea comună pe cote-părţi;

–          alocarea impozitelor pe activităţile agricole către bugetele locale;

–          definirea spaţiului rural, pentru o mai bună absorbţie a fondurilor alocate în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, precum şi a fondurilor naţionale destinate agriculturii;

–          amplasarea sistemelor fotovoltaice doar pe terenurile degradate şi/sau neproductive (reglementarea nu se aplică doar mediului rural);

–          modificarea Codului Silvic – Iniţiativa ministrului Lucia Varga urmăreşte exploatarea durabilă a pădurilor României, stoparea abuzurilor şi a furturilor şi valorificarea cât mai eficientă a masei lemnoase. Propunerea Ministerului a întâmpinat foarte multe dificultăţi. Unele sunt obiective şi ţin de o infrastructură insuficient dezvoltată pentru implementarea rapidă a reformelor. Altele ţin de voinţa politică a demnitarilor. Codul Silvic a fost adoptat de plenul Senatului şi a fost transmis Camerei Deputaţilor, pentru dezbatere. Amendament admis al senatorului NIŢU: Suprafaţa maximă care se poate scoate definitiv din fondul forestier este de 500 mp (în loc de 200 de mp). Amendament respins al senatorului NIŢU: Ocoalele silvice de regim care administrează proprietăţi forestiere de până la 30 de ha vor încheia contracte de prestări servicii cu Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în vederea recuperării cheltuielilor de pază aferente. Amendament respins al senatorului NIŢU, propus de Consiliul Judeţean Vâlcea: Prin excepţie de la prevederile art. 35, este permisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional prin scoatere definitivă, pentru realizarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local declarate de utilitate publică, în condiţiile legii;

–      întabularea gratuită a terenurilor agricole şi forestiere, susţinută de senatorul NIŢU în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, apoi în şedinţa plenului Senatului. În prezent, legea se află în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor – cameră decizională. Vestea bună este că raportul comun al comisiilor de Agricultură şi Juridică va fi un raport de admitere, urmând ca plenul Camerei să îşi exprime votul decisiv. Cea mai importantă promisiune din campania electorală are mari şanse să devină lege.

 

În ceea ce priveşte implementarea Politicii Agricole Comune, pentru perioada de programare 2014-2020, România va avea alocate 17,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creştere cu 27% faţă de alocaţia în exerciţiul bugetar 2007-2013, care a fost de 13,8 miliarde de euro.

Noul Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 va fi structurat tot pe cei doi piloni: PLĂŢI DIRECTE și DEZVOLTARE RURALĂ.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2014 este în sumă totală de 19.410.802,00 mii de lei, reprezentând 2,94% din PIB, din care fondurile externe nerambursabile reprezintă 13.503.835,00 mii de lei (69,59% din bugetul total).

Aşadar, pentru dezvoltarea rurală, fondurile europene reprezintă cea mai mare oportunitate. Noul Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală va cuprinde 13 măsuri, faţă de cele 24 din PNDR 2007-2013.

Printre cele mai importante, se numără:

 

1. 1.     Măsura de investiţii active fizice, cu o alocare totală de aproximativ 1,83 miliarde de euro, cuprinzând mai multe submăsuri:

a)       Măsura de modernizare a fermelor (121) cu o alocare de 1 miliard de euro pentru sectorul animal şi sectorul vegetal, în vederea achiziţionării de maşini şi utilaje agricole, construcţii în ferme, adăposturi pentru animale etc. În cadrul acestei măsuri, pomicultura va avea o alocare distinctă de aproximativ 200 de milioane de euro.

b)       Tot în cadrul acestui viitor domeniu de intervenţie, vor fi cuprinse și investiţiile în procesare, care sunt prevăzute, în prezent, de Măsura 123 (aproximativ 330 de milioane de euro).

c)        Investiţiile în infrastructura agricolă (actuala Măsură 125), inclusiv irigaţiile, cu o alocare de 476 de milioane de euro. Infrastructura de irigaţii va beneficia de 371 de milioane de euro, pe când infrastructura agricolă va dispune de restul sumei, respectiv 105 milioane de euro.

 

1. 2.     Măsura Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor cu o alocare estimată la 1 miliard de euro care va avea mai multe submăsuri, din care:

a)                Măsura de instalare a tinerilor (actuala 112) care va beneficia de peste 619 milioane de euro. Aici se vor acorda sume între 50.000 și 60.000 de euro, banii fiind suficienţi pentru aproximativ 11.000 de solicitanţi.

b)               Dezvoltarea afacerilor în mediul rural nu a fost uitată și, astfel, investiţiile microîntreprinderilor (actuala Măsura 312), dar și dezvoltarea turismului rural (actuala Măsură 313) vor avea o alocare de 412 milioane de euro. Se vor finanţa investiţii în turismul din mediul rural, în activităţi non-agricole (producţie, servicii) etc.

 

1. 3.                 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii satelor românești (actuala Măsură 322) va fi în continuare o prioritate. Este vorba de o sumă disponibilă de 1 miliard de euro care va putea fi folosită pentru infrastructura rutieră, apă, canalizare.

 

1. 4.                 Axa LEADER care finanţează înfiinţarea grupurilor de acţiune locală va avea o alocare de 376 de milioane de euro.

Senatorul îndeamnă primăriile să înfiinţeze cât mai multe Grupuri de Acţiune Locală și să le consolideze pe cele existente, pentru a alimenta cu fonduri europene dezvoltarea comunităţilor.

 

II. În domeniul BUNĂSTĂRII ECONOMICE şi a MEDIULUI DE AFACERI:

 

Indicatorii macroeconomici ai României arată că economia se află pe un trend pozitiv. În 2012, valoarea totală a investiţiilor a fost de 2 miliarde de euro. În primele 9 luni ale acestui an, România a înregistrat investiţii care însumează 1,5 miliarde de euro şi se preconizează ca sfârşitul anului 2013 să depăşească această valoare.

Totodată, trendul ascendent al economiei româneşti este asigurat şi de creşterea absorbţiei fondurilor europene. Spre deosebire de luna noiembrie 2012, când valoarea fondurilor europene atrase era de doar 2 miliarde de euro, în luna noiembrie 2013 nivelul fondurilor atrase a fost de aproximativ 5 miliarde de euro. Gradul de absorbţie a crescut, de la preluarea mandatului de către Guvernul USL, de la aproximativ 7% în luna aprilie 2012, la aproximativ 26% (25,96%), cât este în prezent.

România se clasează pe primul loc în rândul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte creşterea sumelor rambursate de Comisia Europeană în primele luni ale acestui an.

Evoluţia ascendentă a României este demonstrată şi de creşterile din industrie. Producţia industrială este în creştere, în avans şi pe plan european. Cel mai mare avans din rândul statelor UE a fost înregistrat de România (10,2%), în luna octombrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor EUROSTAT. Rezultatele creşterii producţiei industriale au fost semnalate şi de Institutul Naţional de Statistică.

O măsură pentru susţinerea mediului de afaceri este instituirea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Legea reglementează accesul IMM-urilor la finanţare, prin acordarea unei linii de credit pentru capital de lucru în valoare maximă de 5 milioane de lei, garantată în procent de maximum 50% de către stat, în limita unui plafon de garantare de 2 miliarde de lei.

 

III. În domeniul BUNĂSTĂRII SOCIALE, senatorul NIŢU a susţinut următoarele iniţiative legislative:

 

–          înfiinţarea Grupului de lucru pentru comunităţile sărace din cadrul Guvernului, care urmează să faciliteze accesul acestor comunităţi la fondurile europene;

–          măsuri de sprijin pentru absolvenţii de învăţământ superior, la debutul în profesie, prin susţinerea legii de efectuare a stagiului;

–          creşterea, de la 500 de mp, la 1000 de mp a suprafeţei maxime acordate tinerilor pentru construirea unei locuinţe în mediul rural;

–          lărgirea categoriei persoanelor vârstnice care beneficiază de servicii sociale;

–          măsuri care asigură celeritatea procedurilor în domeniul răpirii internaţionale de copii;

–          reglementări care eficientizează acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului;

–          măsuri care permit calculul vechimii persoanelor care lucrează în învăţământ, în cazul luării concediului pentru creşterea copilului;

–          măsuri de reglementare care să răspundă nevoilor complexe ale copiilor şi tinerilor cu tulburări din spectrul autist;

–          legea care permite acordarea unei zile libere plătite angajaţilor pentru verificarea stării de sănătate a copiilor lor;

–          legea prin care apele naturale minerale comercializate să aibă menţionat pe etichetă conţinutul de nitraţi şi nitriţi;

–          legea care stabileşte regimul juridic al reproducerii umane asistate medical, la care sunt nevoite să apeleze tot mai multe familii.

 

IV. Măsuri de sprijin pentru unităţile administrativ-teritoriale:

–           măsuri de reglementare a insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale;

–           acordarea dreptului de a exploata gratuit până la 2000 mc/an de agregate minerale în caz de calamităţi, pentru refacerea infrastructurii avariate. Astfel, sunt sprijinite autorităţile locale pentru realizarea/modernizarea minimă a infrastructurii publice locale, în cazul unor fenomene meteorologice periculoase sau al inundaţiilor;

–           exceptarea de la perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumurilor, a investiţiilor publice de interes local, zonal, judeţean sau regional – iniţiativa senatorului NIŢU.

 

V. În ceea ce priveşte încurajarea dialogului dintre cetăţeni şi instituţiile publice, Senatul a votat legea care reglementează dezbaterile publice în mediul virtual. Aceste dezbateri ar avea loc pe o secţiune de dezbatere publică creată pe site-ul oficial al instituţiei publice, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege pentru dezbaterea publică. Durata dezbaterii va fi de minimum 48 de ore.

 

La nivelul judeţului Vâlcea, anul care tocmai s-a încheiat a fost unul plin de evenimente – inaugurări, proiecte de investiţii finalizate, competiţii și gale de premiere, conferinţe și dezbateri, târguri ale producătorilor, sărbători religioase și zile ale localităţilor vâlcene.

De fiecare dată când a fost posibil, am ales să celebrez alături de comunitatea vâlceană evenimentele deosebite ce au avut loc în judeţul nostru. Deseori, m-am prezentat în faţa acestei comunităţi în calitatea mea de senator, purtând, bineînţeles, responsabilităţile acestei funcţii. Dar, tot atât de des, s-a întâmplat să iau parte la asemenea întâlniri și în alte calităţi: cea de economist și de om de afaceri cu experienţă, cea de filantrop, cea de credincios, ori cea de simplu cetăţean care se simte acasă alături de ceilalţi vâlceni.

În acest prim an de mandat, apropierea de cetăţeni a fost realizată și prin intermediul dumneavoastră, jurnaliștii din judeţul Vâlcea, cei care lucrează în televiziune, pentru publicaţiile tipărite sau pentru cele on-line, la nivel local, judeţean sau regional. Interesul dumneavoastră pentru deciziile luate la nivel central și, în particular, pentru activitatea mea în Senatul României au contribuit în mod esenţial la un exerciţiu democratic autentic, cel al comunicării oneste dintre demnitar și cetăţenii pe care acesta îi reprezintă. Pentru aceasta, vă asigur, din nou, de toată recunoștinţa mea.

 

REMUS DANIEL NIŢU

SENATOR PNL