Încă din luna ianuarie, compania a intrat în insolvenţă, după ce pierderile pentru anul 2012 s-au dublat, ajungând la 403,3 milioane de lei de la 198,3 milioane de lei în 2011. În partea cealaltă, vânzările s-au înjumătăţit, de la 1,52 miliarde de lei la 760,6 milioane de lei. Iar datoriile combinatului au urcat cu 30%, de la 2,13 miliarde de lei la 2,78 miliarde de lei.

Iar veştile proaste au mai continuat o vreme: în luna mai, administratorii judiciari au anunţat concedierea a 929 de salariaţi, din care 602 în Vâlcea şi 327 în Piteşti, iar activele au fost puse în conservare. Tot în primăvară au apărut, însă, şi primele speranţe: administratorii judiciari Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan au descoperit în actele societăţii o asigurare de răspundere în caz de culpă managerială, care acoperă o sumă de 10 milioane de euro. Asigurarea a fost semnată cu societatea Astra Asigurări şi a fost dată ca posibilă sursă de finanţare pentru combinat, astfel încât să fie deschise mai multe secţii. Suma nu a fost, însă, plătită nici până acum.

Între timp, responsabilii ministerului Economiei, administratorii şi conducerea societăţii au ajuns să schiţeze un plan pentru combinat: realizarea unui vehicul investiţional, care să cuprindă toate activele centrale ale Oltchim, şi care să fie apoi vândut doritorilor fără datorii. Din banii încasaţi, ar urma să se acopere datoriile către creditorii companiei. Aşa că tot mai multe companii au început din nou să se intereseze de soarta combinatului, în vreme ce Guvernul a început să curteze şi alţi posibili investitori.

SIF-urile au anunţat că pregătesc un consorţiu cu Chimcomplex Borzeşti, societate controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza. Acesta a participat, de altfel, şi la prima tentativă de privatizare, derulată în toamna anului 2012. La fel, acţionarul minoritar PCC s-a aliat cu fondul de investiţii Fortissimo. De asemenea, producătorul turc de crom Yildirim Holding este şi el interesat. În turneul său din Asia Centrală, premierul Victor Ponta a invitat să participe la privatizarea Oltchim şi SOCAR şi KazMunaiGaz, companiile petroliere de stat din Azerbaidjan si Kazahstan. Ambele sunt prezente acum în România, prima deţinând o reţea de benzinării în Moldova, cealaltă deţinând grupul Rompetrol, cu activităţi în toată Europa.

Luna septembrie a adus noi hopuri în activitatea companiei: ministrul Varujan Vosganian şi-a dat demisia, fiind înlocuit cu Andrei Gerea, separarea activităţilor şi realizarea vehicolului de investiţii nu fusese încă realizată, iar angajaţii disponibilizaţi în primăvară nu şi-au primit salariile compensatorii şi banii pe concedii.

Între timp, ministerul Economiei a reusit să semneze o scrisoare de intenţie privind Oltchim şi cu grupurile chineze Baota Petrochemical şi Junlun Petroleum, care sunt, la rândul lor, interesate să preia combinatul.

Licitaţia pentru Oltchim va avea loc pe 3 februarie 2014, iar activele sunt evaluate la 305 milioane de euro, potrivit Rominsolv şi BDO Business Restructuring, administratorii judiciari ai combinatului.

O situaţie aparte o constituie intenţia gigantului rus Gazprom de a prelua combinatul vâlcean. Dacă în toamna anului 2012, grupul rus TISE nu a mai depus ofertă din cauza modului în care a degenerat povestea, acesta şi-a declarat intenţia de a reveni la începutul acestui an.

TISE este o companie de producţie şi investiţii în domeniul energiei, cu capital majoritar de stat, înfiinţată în 2003 la Moscova. Între acţionarii săi se află companiile Tehnopromexport, Zarubejneft şi Zarubejneftegaz. Zarubejneft este o companie petrolieră deţinută de statul rus, în vreme ce Zarubejneftegaz este o subsidiară a Gazprom.

Ulterior, compania nu a mai dat niciun semn că ar fi interesată, dar a apărut în peisaj VTB Capital, divizie a băncii ruse VTB Group. O delegaţie a acesteia s-a întânit pe vară cu Varujan Vosganian, ministrul Economiei de la acea vreme.

Între timp, şi traderul rus OilGasTrade (OGT) s-a anunţat drept candidat. Pe numele său rus Neftgazsbyt, aceasta a anunţat că e gata să achiziţioneze atât Oltchim, cât şi Arpechim şi că va investi 300 de milioane în noua formulă integrată. Aceasta este din 2012 proprietara rafinăriei Yaroslavl Mendeleyev, şi este deţinută de către oamenii de afaceri Irina Astafyeva şi Yevgeny Komarov, potrivit Interfax.

 „Adevărul“ a scris în luna noiembrie că Oil Gas Trade a venit cu scrisoare de recomandare de la Gazprom, iar presa a început să speculeze că aceasta este doar un paravan pentru Gazprom.

De altfel, Gazprom Neft, braţul petrolier al grupului rus, vrea să realizeze împreună cu Oil Terminal, Conpet, dar şi Transnafta, compania sârbă de transport al petrolului, un oleoduct pe traseul Constanţa-Piteşti-Pancevo. Acesta va fi folosit pentru a-şi alimenta rafinăriile cu ţiţei, proiect evaluat la 200 de milioane de euro. În acest fel este logică integrarea cu Arpechim, care este pe traseul conductei, şi cu Oltchim – care este inseparabilă de rafinăria de la Piteşti.

adevarul.ro