Securitatea i-a fabricat un dosar Prea Sfinţitului Gherasim 

Securitatea i-a fabricat un dosar Prea Sfinţitului Gherasim

Cercetarea dosarelor securităţii a scos la iveală faptul că, în perioada cât a fost stareţ al Mânăstirii Căldăruşani actualul episcop al Râmnicului, Prea Sfinţitul Gherasim Cristea dădea note informative la securitate. Acesta a întocmit note informative în special despre episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu. În perioada în care Episcopul Râmnicului era stareţ al Mănăstirii Căldăruşani (1952-1970), Hossu avea domiciliu forţat la mănăstirea ortodoxă şi se afla sub stricta supraveghere a lui Gherasim Cristea. Episcopul Râmnicului susţine că de pe urma informărilor sale la Securitate, Iuliu Hossu nu a avut de suferit, dimpotrivă, în diverse situaţii i-a acordat tot sprijinul episcopului greco-catolic.

„Colaborator” din obligaţie

ÎPS Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului a recunoscut faptul că a colaborat cu securitatea, dar a susţinut că acest lucru era inevitabil pe vremea aceea. „Securitatea îşi trimitea foarte des oamenii la Căldăruşani, chiar deghizaţi, şi aceştia cereau informaţii despre episcopul Hossu, atât de la mine, ca stareţ, cât şi de la ceilalţi călugări. Nu am semnat nici un acord de colaborare. Securiştii erau peste tot. Nu aveam cum să evit acest lucru, intra în obligaţiile mele ca stareţ al mănăstirii!” – spune ÎPS Gherasim Cristea. Notele din perioada respectivă, întocmite de actualul Episcop al Râmnicului cuprindeau date despre persoanele care-l vizitau pe fostul episcop greco-catolic Iuliu Hossu. Deşi îl avea sub supraveghere pe Hossu, ÎPS Gherasim Cristea a fost omul de încredere al episcopului greco-catolic.

„Am avut grijă de Episcopul Hossu şi familia lui!“

P.S. Gherasim a spus că, de fapt, pe toată şederea episcopului Hossu la Căldăruşani a avut cu acesta relaţii de prietenie, mai ales că episcopul a fost adus acolo de patriarhul Iustinian, care şi-a dorit să-l facă mitropolit. “Episcopul Hossu mi-a cerut chiar să am grijă de familia lui. Îi duceam în fiecare lună fratelui său care locuia în Bucureşti şi avea doi copii – Bogdan şi Valentin – suma de 1.000 de lei, care era salariul episcopului, în plus m-am îngrijit şi de sănătatea lui. Când s-a îmbolnăvit de ochi şi era să-şi piardă vederea eu l-am dus la Spitalul Colţea cu maşina. Aici la mănăstire era tratat cu respect de către toţi călugării şi se înţelegea foarte bine cu noi toţi. A fost un om demn şi cu un acut simţ de răspundere, un om care impunea respect.” – mai spune Gherasim.

A salvat moaştele a patru martiri şi le-a dus la mânăstirea Cocoş

Prea Sfinţia Sa Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, judeţul Ialomiţa şi a început viaţa monahală în primăvara anului 1934, la Mânăstiri Cernica, din judeţul Ilfov. A fost primit ca frate de mănăstire, iar în acelaşi an s-a înscris la Seminarul Monahal. După trei ani a fost tuns în monahism, iar în 1940 a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot. În anul 1971, cu prilejul descoperirii la Niculiţel, judeţul Tulcea a unei bazilici cu criptă în care erau şase martiri, a avut curajul de a-i prelua în taină şi a le aşeza moaştele la Mânăstirea Cocoş, salvându-le de teroarea ateistă.