Ce facem când intrăm în biserică 

Când intrăm în biserică, ieşim din lume şi intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu.

În pragul bisericii, deci, se cuvine să lepădăm din minte grija cea lumească, pentru a putea sta înaintea lui Dumnezeu cu mintea cât mai curată. Apoi, cât timp stăm în biserică, nu trebuie sa uităm nici o clipă că ne aflăm înr-un loc sfânt, unde Dumnezeu, Maica Domnului şi sfinţii sunt prezenţi, în chip văzut, prin sfintele icoane. Înaintea lor se cuvine să stăm cu evlavie şi cu smerenie.

Dacă îmbrăcămintea trebuie sa o avem cuviincioasă în toată vremea, cu atât mai mult trebuie sa o avem în bună rânduială atunci când vrem să intrăm în biserică. Nu îmbrăcămintea în sine are valoare înaintea lui Dumnezeu, ci grija noastră faţă de aproapele, care se poate sminti cu uşurinţă.

În biserică, liniştea se cere a fi păzită cu toată atenţia. Telefonul mobil trebuie setat pe modul silenţios, iar discuţii cu ceilalţi trebuie limitate la strictul necesar. În biserică venim ca să ne rugăm lui Dumnezeu, iar nu să vorbim între noi. Orice zgomot sau vorbire fără rost poate tulbura rugăciunea cuiva care se roagă lui Dumnezeu cu inima plină de durere.

Închinarea la icoane se face într-o anumită ordine, în aşa fel încât să nu trecem prin faţa Uşilor Sfântului Altar, pe unde trece doar preotul, în timpul slujbei. Mai întâi ne închinăm la icoanele din partea dreaptă, unde se află iconostasul mic şi icoana Mântuitorului Iisus Hristos, apoi, revenind pe sub policandru, ne închinăm la icoana Maicii Domnului şi la icoanele din partea stângă. Când intrăm în biserică în timpul slujbei, fie amânăm închinarea la icoane până după slujbă, fie ne închinăm doar la iconostasul mic, spre a nu tulbura în vreun fel slujba.

Pe sfinţii pictaţi în icoane îi cinstim prin închinare şi sărutare. Nu se cuvine să sărutăm faţa sfântului pictat în icoană, ci mâna acestuia sau alt loc de la baza icoanei. Tot aşa cinstim şi Sfintele Moaşte, numai prin sărutare. Când sărută sfintele icoane sau Sfintele Moaşte, femeile sa nu aibă ruj pe buze, caci lucru de necinste este a face astfel. Rujul murdăreşte icoana. Nu se ating icoanele cu mâna. Este de ajuns sărutarea lor, cu smerenie.

Pentru ca Dumnezeu să ne asculte rugăciunile, trebuie să fim împăcaţi cu toţi oamenii din viaţa noastră, iertând fiecaruia în parte toate câte ne-a greşit. Dumnezeu ne iartă pe noi în măsura în care noi îi iertăm pe cei care ne-au supărat candva, precum zicem în rugăciunea Tatăl nostru: „Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri!”

În timpul slujbei, bărbaţii stau în partea dreaptă, iar femeile în partea stângă a bisericii. Ne rugăm în gând, când e slujbă, sau în şoaptă, în restul timpului, păzind netulburată liniştea sfântului locaş, care este şi trebuie să rămână loc de rugăciune.

Preot Nifon Dorin Iancu