Ceramica de Horezu, un simbol naţional care riscă să fie sufocat de chinezării 

In anul 2012, UNESCO a luat sub protectia sa ceramica de Horezu, considerata un exemplu autentic de traditie si arta populara care merita apreciata si continuata. Ceramica olteneasca din zona judetului Valcea s-a impamantenit si a evoluat pe vremea domnitorului Constantin Brancoveanu care, pentru constructia Manastirii Horezu (Hurezi) a adus cei mai talentati mesteri zidari, pietrari, lemnari, pictori de icoane si de fresce. La sfarsitul anilor 1600, inceputul anilor 1700, atmosfera de la Horezu trebuie sa fi semanat cu aceea dintr-o academie de arta in aer liber – in perioada aceea s-au perfectionat stilistic arhitectura brancoveneasca si pictura brancoveneasca. Scoala de la Hurezi a creat ansambluri de pictura murala deosebite, partial pastrate la manastirile din jur, si tot de acolo vine o importanta colectie de icoane pictate in stil brancovenesc montate in iconostase de lemn pictat si aurit, unele dintre ele fiind incluse in tezaurul national.

Tot in acea perioada, mestesugul secular al olaritului a luat avant si s-a imbogatit artistic si stilistic. Mai tarziu, in cea de a doua jumatate a secolului trecut, s-a retrezit interesul fata de ceramica de Horezu – in 1971, a avut loc prima editie a Targului National al Olarilor, iar obiceiul s-a pastrat pana azi. Targul se va organiza si in acest an, ca de obicei, in prima saptamana a lunii iunie si va aduna mesteri populari din toate zonele tarii, dar si de peste hotare. In aceeasi perioada de final de secol XX, preocuparea pentru pastrarea simbolisticii arhaice a facut cunoscuti mai multi mesteri olari – cativa dintre ei sunt Vicsoreanu, Ograzeanu, Iorga, Mischiu, Popa. Ei si alti cativa au pus in valoare simboluri ancestrale precum cocosul, arborele vietii, sarpele, soarele, pestii si au adus renumele international al ceramicii de Horezu.

Insa anii au trecut, iar Horezu, la fel ca intreaga Romanie, s-a aruncat cu tot cu lutul ars in era consumismului. La Manastirea Hurezi, o bijuterie arhitectonica de o valoare inestimabila, s-au montat termopane, iar la targul de la intrarea in localitatea olarilor se vand cu precadere obiecte ceramice made in China sau Bulgaria. Locul cocosului de Hurezi a fost luat de maci si trandafiri pictati in serie pe ghivece pe care le gasesti si la Bricostore.  In marea de kitsch de la intrarea in Horezu, daca ai rabdare si pricepere, mai gasesti insa si obiecte originale. Daca ai indrumatori buni, ajungi la cele cateva ateliere in care poti vedea cu ochii tai cum se transforma lutul in mainile olarului. Mai poti admira cateva covoare oltenesti de la mama lor si poti incerca sa negociezi un pret.

Am intrebat cativa vanzatori de la marginea drumului de ce prefera chinezariile. Pentru ca nu exista atatia cunoscatori de arta autentica populara incat sa poata trai de pe urma lor.

Pentru ca majoritatea cumparatorilor prefera obiecte care le iau ochii si atat, neavand habar de simbolistica si traditii.

Pentru ca trei maci rosii pe un vas portocaliu se vand mai repede decat un cocos albastru de Hurezi .

Pentru ca multi dintre urmasii artistilor populari despre care aminteam mai sus au plecat din tara – fiul lui Vicsoreanu traieste, inteleg, undeva pe Coasta de Azur.

Asa a ajuns un brand national valoros precum ceramica de Horezu sa se rataceasca intr-un talcioc mare si colorat. Totusi, speranta mai exista – daca a supravietuit peste patru secole, arta populara olteneasca n-o sa fie sufocata definitiv de un capitalism prost inteles. Mergeti la Horezu si intrebati de mesteri adevarati si, cel mai sigur, mergeti in satul Olari , la doar 3 kilometri de Horezu – acolo sunt cele mai multe ateliere si riscurile cele mai mici de a pleca acasa cu vreo chinezarie. Daca tot ati ajuns la Horezu, nu uitati sa vizitati culele oltenesti aflate in apropiere.

P.S. – pentru bucatarese si bucatari – sarmalele bune nu se fac in vase de ceramica smaltuite, ci nesmaltuite. Asta ca sa stiti ce cumparati. Vasele nu se baga in cuptoarele gata incalzite, ci se baga in cuptor cand abia ati deschis focul. Astfel nu riscati sa se crape. Vasele de lut pentru sarmale sunt printre cele mai cautate obiecte la Horezu si in targurile populare. (http://casesicalatorii.ro/)