Judecatoarea Camelia Bogdan (foto) a fost recuzata cu succes de aparatorii lui Ovidiu Tender, in dosarul „RAFO-Carom”. Judecatoarele Luminita Ninu-Cristiu si Codruta Strimb de la Sectia a II-a penala a CAB au admis, miercuri 20 mai 2015, cererile avocatilor Eugen Iordachescu, Veronel Radulescu, Philippe-Fitzpatrick Onimus si Jean Luc Dascotte, privind recuzarea completului investit cu solutionarea dosarului „RAFO-Carom”, pentru lipsa de impartialitate. In acelasi timp, Curtea a constatat ca masurile asiguratorii instituite abuziv de Dontete si de Bogdan la primul termen de judecata, din 11 mai 2015, sunt lovite de nulitate:

„In temeiul art.67, 68 si 64 alin.1 lit.f) C.p.p admite cererea de recuzare a intregului complet de judecata C6 Apel, compus din judecatorii Daniel Dontete si Camelia Bogdan, din cadrul sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti. In temeiul art.68 alin.6 C.p.p rap. la art.281 alin.1 litera a) C.p.p constata ca masurile procesuale dispuse in cauza de completul de judecata sunt lovite de nulitate. Dispune repartizarea aleatorie a cauzei unui alt complet de apel din cadrul sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti. Fara cale de atac conform art.68 alin.7) C.p.p. Examinata in camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica, azi, 20 mai 2015. Document: Incheiere – recuzare 20.05.2015„.

Instanta va trebui acum sa ia masuri pentru ridicarea sechestrelor pe care Daniel Dontete si Camelia Bogdan le-au instituit, inca de la primul termen de judecata al apelului in dosarul „RAFO-Carom”, asupra tuturor bunurilor (neindentificate) si conturilor apartinand firmelor sau “altor persoane” care ar fi avut o legatura cu inculpatii. Asa cum ne amintim, in sedinta din 11 mai 2015, Dontete si Bogdan au dispus “extinderea obiectului masurii de indisponibilizare a sechestrului asigurator… inclusiv asupra conturilor… actiunilor si activelor societatilor comerciale la care acestia figureaza ca imputerniciti, beneficiari reali, asociati sau administratori, inclusiv ale actiunilor si activelor detinute de aceste societati la celelalte societati la care inculpatii detin calitatea de asociat, imputernicit, beneficiar real sau administrator, situate in tara sau in strainatate, ale sotilor si sotiilor acestora, ale fostilor soti si fostelor sotii, ale rudelor de gradul I si ale altor persoane in posesia carora se afla bunuri cu privire la care exista presupunerea rezonabila ca provin din faptele penale deduse judecatii…”. Practic, prin instituirea abuziva a sechestrului, peste 5.000 de angajati ai grupului de firme condus de Ovidiu Tender ar fi riscat sa ramana neplatiti, societatile fiind in imposibilitatea de a le achita salariile.

Este pentru a doua oara in ultimele 6 luni cand o instanta constata partinirea judecatoarei Camelia Bogdan, cea care i-a executat, alaturi de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea, pe inculpatii din dosarul „Telepatia”. In luna ianuarie, judecatorul Dan Lupascu a apreciat admisibila contestatia in anulare a lui Dan Voiculescu, demonstrand intr-o opinie separata lipsa de impartialitate a completului condus de Camelia Bogdan. Cererea lui Voiculescu a fost totusi respinsa de Corina Daescu – judecatoarea desemnata in complet de divergenta alaturi de judecatorii Dan Lupascu si Isabelle Tocan, care, in decembrie 2014, adoptasera solutii opuse.

Judecatorul Dan Lupascu s-a abtinut de la judecarea cererilor de recuzare

Cererile prin care instanta a fost chemata sa constate lipsa de impartialitate a judecatorilor Daniel Dontete si Camelia Bogdan trebuiau examinate initial de completul format din judecatorii Luminita Ninu-Cristiu si Dan Lupascu, insa fostul presedinte al CSM a formulat cerere de abtinere pe motiv ca s-a mai pronuntat pe lipsa de impartialitate a judecatoarei Camelia Bogdan, asa cum am aratat mai sus, cu prilejul analizarii contestatiei in anulare a lui Dan Voiculescu.

Amintim ca la termenul de vineri, 15 mai 2015, judecatoarea Camelia Bogdan – invitata frecvent la seminariile Freedom House (ONG-ul de suflet al Monicai Macovei), alaturi de Laura Stefan, fosta consiliera a Monicai Macovei (vezi foto 2) – a declarat inadmisibila solicitarea avocatilor lui Ovidiu Tender de sesizare a unui alt complet de judecata in vederea examinarii cererilor de recuzare care o vizau in mod direct, insa colegul sau de complet, judecatorul Daniel Dontete, si el vizat de recuzare, s-a opus. S-a ajuns astfel in complet de divergenta, balanta fiind inclinata de judecatoarea Corina Daescu, in sensul admiterii solicitarii de inaintare a cererilor de recuzare la completul competent sa le examineze.

Camelia Bogdan a fost recuzata pentru ca a pronuntat decizia definitiva in dosarul disjuns din „RAFO-Carom”, condamnandu-l pe Marian Iancu

Prima cerere de recuzare formulata de aparatorii lui Ovidiu Tender in dosarul „RAFO-Carom” (nr. 28726./3/2006) a fost cea a avocatului Eugen Iordachescu, din Baroul Cluj, si a vizat-o pe judecatoarea Camelia Bogdan. La termenul de vineri, 15 mai 2015, avocatul Iordachescu a cerut recuzarea lui Bogdan pe motiv ca judecatoarea si-a format opinia cu privire la vinovatia unor inculpati in cauza, prin condamnarea lui Marian Iancu intr-un dosar disjuns din „RAFO-Carom”. Astfel, dosarul penal nr. 692/D/P/2005 al DIICOT, in care Ovidiu Tender a fost trimis in judecata, a fost disjuns din dosarul nr. 171/P/2003 al DIICOT. Ambele cauze au fost instrumentate in faza de urmarire penala de procuroarea Alina Bica si au ca obiect acelasi gen de fapte din sfera infractionalitatii macroeconomice: spalare de bani in forma continuata, asociere in vederea savarsirii de infractiuni (constituire de grup infractional organizat). Prin Decizia penala nr. 1.207 din 14 octombrie 2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 36794/3/2005, toti inculpatii din cauza disjunsa din dosarul „RAFO-Carom”, incluzandu-l aici pe Marian Iancu (inculpat si in „RAFO-Carom”), au fost condamnati la ani grei de inchisoare. Completul care a pronuntat hotararea definitiva a fost compus din judecatorii Alexandru Mihai Mihalcea si Camelia Bogdan, aceiasi magistrati care au rezolvat si dosarul „Telepatia”.

Cu alte cuvinte, asa cum a aratat avocatul Eugen Iordachescu, in dosarul „RAFO-Carom”, judecatoarea Camelia Bogdan se afla in prezenta unei evidente stari de incompatibilitate, fiind chemata sa se pronunte din nou cu privire la fapte care au fost cercetate la un moment dat in cadrul aceluiasi dosar de urmarire penala si cu privire la aceleasi persoane: „Avand in vedere aceste elemente, in cauza exista mai mult decat o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului Camelia Bogdan este afectata; in plus, ‘suspiciunea rezonabila’ la care face referire art. 64 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. este confirmata de faptul ca dosarul a fost repartizat aceluiasi complet care a dispus condamnarea in dosarul nr. 36794/3/2005 in urma cu cateva luni de zile. Mai mult decat atat, aceasta suspiciune este confirmata de faptul ca la primul termen de judecata, cand nici macar nu era indeplinita procedura de judecata (aspect consemnat de altfel in incheierea din 11.05.2015), instanta a dispus atasarea dosarului nr. 36794/3/2005 inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala in vederea discutarii relevantei, pentru solutionarea prezentei cauze, a probatoriilor administrate in acel dosar. In mod evident, prin dispunerea acestei masuri, instanta admite implicit faptul ca exista o legatura intre cele doua dosare„.

Prezentam pasaje din cererea de recuzare formulata de avocatul Veronel Radulescu:

„Temeiurile de fapt cunoscute la momentul formularii prezentei cereri de recuzare a judecatorului Daniel Dontete cu privire la existenta suspiciunii rezonabile ca impartialitatea judecatorului este afectata – caz de incompatibilitate prevazut de art. 64 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala sunt urmatoarele:

Dupa desemnarea domnului Daniel Dontete ca presedinte al completului de judecata S2 C6A, avand spre solutionare dosarul nr. 28726./3/2006, dupa trei zile, respectiv la data de 27.04.2015, dosarul a fost inaintat la PICCJ DIICOT pentru a fi formulate motivele de apel ale parchetului. Dosarul impreuna cu motivele de apel au fost aduse la Curtea de Apel la data de 04.05.2015 (luni) si au fost depuse in arhiva Sectiei a II-a penale unde au ramas pana vineri, 08.05.2015, pentru a fi consultate de parti si de avocati, iar luni, 11.05.2015, a fost primul termen de judecata.

Este important sa precizam ca dosarul cauzei a fost inaintat de catre prima instanta, Tribunalul Bucuresti, catre Curtea de Apel avand in compunere un numar de 277 de volume a cate 300-500 de file cu un total ce depaseste cu mult numarul de o suta de mii de file (foto). Este imposibil ca un om, avand la dispozitie cel mult trei zile, sa poata lua la cunostinta de continutul informatiilor continute de un asemenea dosar.

Cu toate acestea, la primul termen de judecata, din 11.05.2015, completul prezidat de domnul judecator Daniel Dontete, constatand ca procedura de citare nu a fost indeplinita, a respins cererea formulata de aparatorii inculpatului Tender Ovidiu Lucian de amanare a cauzei pentru ca nu au avut timpul fizic necesar sa studieze si sa formuleze aparari efective fata de cererile si motivele de apel depuse de PICCJ- DIICOT, drept procesual garantat in temeiul art. 10 alin. (1), (2) si (5), art. 92 alin. (7) si (8) din Codul de procedura penala, a art. 24 din Constitutia Romaniei, precum si art. 6 paragraful 3 lit. b)-c) din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Precizam ca in intervalul de timp si asa destul de scurt de le primirea sentintei motivate pronuntate de catre instanta de fond, respectiv de la data de 23.04.2015 pana la 11.05.2015, am reusit sa pregatim si sa depunem la termen motivele de apel formulate impotriva sentintei apelate si nu am mai avut posibilitatea, din lipsa timpului necesar, sa formulam aparari impotriva cererilor si sustinerilor parchetului prin motivele de apel, echivaland cu o lipsa de aparare asupra acestor aspecte.

Mai mult decat atat, in timpul sedintei de judecata ne-au fost inmanate motivele de apel formulate de partea civila AAAS, fara a ni se acorda macar un minim timp de luare la cunostinta. Dupa sedinta de judecata, am constatat ca prin aceste motive, partea civila AAAS a solicitat plata de catre Tender Ovidiu Lucian si TENDER SA a unui prejudiciu foarte mare sustinand imprejurarea neadevarata ca TENDER SA ar fi incheiat cu apelanta contractele de vanzare cumparare actiuni RAFO nr. 10/2001 si nr. 7/2002. Neavand cunostinta de aceste motive de apel nu am putut formula apararile necesare pentru a fi inlaturate aceste afirmatii false cu toate ca adevarul este ca cele doua contracte de vanzare cumparare actiuni au fost incheiate intre AAAS si IMPERIAL OIL, iar noi nu am avut nicio implicare in tranzactii cu actiuni ale RAFO SA. De altfel, la solicitarea noastra, AAAS ne-a comunicat in data de 14.05.2015 o cerere precizatoare catre instanta de apel prin care rectifica erorile aratate mai sus si retracteaza afirmatiile false dar, in aceasta situatie a imposibilitatii noastre de aparare, acestea au produs deja efecte asa cum vom arata in cele ce urmeaza.

In aceste conditii, procedura de citare in dosar nefiind legal indeplinita (incalcandu-se obligatiile prevazute de art. 353 alin. 1 si art. 420 alin. 1 din CPP), fiind lipsiti de posibilitatea formularii unei aparari efective fata de cererile si sustinerile parchetului si partii civile AAAS (nerespectand dispozitiile art. 10 alin. 1, 2 si 5, art. 92 alin. 7 si 8 din Codul de procedura penala, a art. 24 din Constitutia Romaniei precum si art. 6 paragraful 3 lit. b)-c) din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale), fara ca parchetul sa ceara la acest termen instituirea de masuri asiguratorii suplimentare impotriva noastra si fara sa fie puse in discutia partilor (nesocotind principiul oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii instituit prin art. 351 alin. 1 si 2 din CPP), instanta prezidata de domnul judecator Daniel Dontete s-a pronuntat si a dispus prin incheiere extinderea obiectului masurii de indisponibilizare a sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mele ale societatilor la care sunt asociat sau administrator, ale sotiei si rudelor de gradul I precum si a altor persoane in mod abuziv si nelegal.

In acest mod a fost dispusa aplicarea confiscarii extinse prevazute de art 112/1 din Codul penal (absolut neaplicabila in dosarul nostru in raport cu jurisprudenta Curtii Constitutionale), intemeiata pe dispozitiile confiscarii speciale (art. 112 Cod penal), fara sa fie justificata si analizata calificarea operatiunii care este data de continutul sau concret, nu de termenii utilizati ori de invocarea unui temei juridic impropriu, care doar aparent sustine solutia.

Prin extinderea masurilor asiguratorii la acest termen de judecata, instanta s-a antepronuntat, in conditiile in care nu exista un prejudiciu cert si real stabilit in cauza. Instanta, practic, nu doar ca nu mai poate fi socotita impartiala, ci chiar si-a dovedit partinirea, in primul rand pentru ca se simte incalcarea oricaror norme imperative si mai ales pentru faptul ca aceste masuri, in faza procesuala a apelului, trebuiau puse in discutia partilor, nici confiscarea speciala si nici obligatiile prevazute de Legea nr.656/2002 nu indreptatesc instanta sa calce in picioare drepturile procesuale ale apelantilor.

Prin extinderea sechestrului asigurator in apel, fara a fi pusa in discutie aceasta masura, a fost incalcata prezumtia de nevinovatie precum si dreptul la aparare echivaland cu o pronuntare asupra fondului cauzei prin modul in care a fost condusa sedinta de judecata si modul in care au fost dispuse masurile asiguratorii.

Termenul urmator acordat in dosar a fost stabilit tot dupa trei zile, respectiv 15.05.2015, creand o presiune nejustificata asupra partilor si avocatilor si continuand sa ne fie incalcate drepturile procesuale fundamentale la aparare si la un process echitabil.

Toate acestea au fost posibile din cauza lipsei impartialitatii domnului judecator Daniel Dontete, care a si dezvaluit in timpul sedintei de judecata motivul pentru care apreciem ca a fost creata suspiciunea rezonabila de afectare a impartialitatii sale alaturi de celelalte motive enumerate mai sus.

Astfel, asa cum dovedim prin notele grefierului de sedinta care a consemnat partial afirmatiile judecatorului recuzat, dar mai ales prin inregistrarile audio ale sedintei de judecata, domnul judecator Daniel Dontete a afirmat: ‘Va anuntam de la inceput, intrucat este vorba de un dosar foarte vechi si exista fapte care s-au prescris si altele care stau sa se prescrie dupa cum a retinut tribunalul, vom acorda termene foarte scurte in speranta ca vom putea sa il solutionam cat mai repede…‘. In continuare domnul judecator a evocat si posibilitatea ca dosarul sa nu poata fi solutionat ‘pana sa se prescrie potrivit tribunalului’, manifestandu-si regretul pentru existenta unei astfel de posibilitati, oftand, ‘asta este!’.

Din pacate pentru noi, ‘speranta’ noastra este cu totul diferita fata de cea a domnului judecator, pentru ca noi inca mai speram sa fim judecati intr-un proces echitabil, intrun termen rezonabil, asigurandu-ne dreptul la o aparare efectiva, respectandu-se procedurile legale, inclusiv cea de citare si, mai ales, sa putem propune si produce probe concrete si nemijlocite care sa fie susceptibile de a determina aflarea adevarului si a ne putea dovedi nevinovatia.

Toate acestea nu pot fi posibile in situatia aceasta, cand judecatorul nu este impartial, cand se acorda termene pompieristice de cate trei zile cu presiunea solutionarii dosarului pana la termenul ‘retinut de tribunal’.

Prin aceste afirmatii, practice, judecatorul a carei recuzare o solicitam, s-a pronuntat fara o cercetare judecatoreasca efectiva asupra existentei infractiunilor presupuse a fi comise, ramanand doar ca, intr-un termen extrem de scurt, sa pronunte condamnarea. Acelasi lucru rezulta si din graba si nerespectarea drepturilor noastre procedurale la primul termen de judecata, cand au fost dispuse masurile asiguratorii extinse impotriva noastra in mod nelegal si abuziv fara macar sa fie limitate la cuantumul macar estimat al prejudiciului sau al sumei ce eventual ar fi supusa confiscarii speciale.

Este previzibila atitudinea sa viitoare in cadrul procesului in sensul eliminarii oricaror argumente in aparare, a respingerii solicitarilor noastre de a proba nevinovatia si de a beneficia de dreptul la un process echitabil.

Cu privire la afirmatia facuta de judecator privitoare la prescriptia apropiata ‘retinuta de tribunal’ a unor fapte supuse cercetarii judecatoresti in apel, apreciem ca aceasta este in mod vadit neintemeiata si dovedeste o fireasca necunoastere a dosarului in raport cu timpul vadit insuficient pe care l-a avut la dispozitie pentru studierea acestuia si dovedeste ca ii este afectata impartialitatea in acest sens de influenta exercitata asupra sa de catre celalalt membru al completului care s-a mai pronuntat prin decizie definitiva in dosarul 36794/3/2005 din care a fost disjunsa prezenta cauza in sensul condamnarii tuturor inculpatilor, iar o solutie contrara in acest dosar i-ar afecta imaginea profesionala. De altfel, acel dosar a si fost atasat la dosarul nostru pentru a fi utilizate probe din acesta, este cunoscut si a fost judecat tot de doamna judecator Camelia Bogdan„.

Doi avocati care pun concluzii la CJUE le-au atras atentia judecatorilor romani ca daca se pronunta pe admisibilitatea cererii de recuzare incalca procedura CEDO

Cea de-a treia cerere de recuzare, care a vizat pretinsa lipsa de impartialitate a completului format din judecatorii Daniel Dontete si Camelia Bogdan, a fost formulata de avocatii luxemburghezi Philippe-Fitzpatrick Onimus si Jean Luc Dascotte. Concluziile au fost puse in limba franceza, in prezenta unui interpret. Iata un scurt pasaj din finalul sustinerii avocatului Philippe-Fitzpatrick Onimus:

„Onorata instanta, colegii mi-au explicat ca dumneavoastra va pronuntati pe admisibilitatea cererii de recuzare. Daca va pronuntati pe cererea de recuzare, inseamna sa anulati toata procedura Curtii de la Strasbourg. Prin urmare, va rugam sa considerati valida (n.r. – admisibilia) cererea de recuzare„.

Sursa: luju.ro