Un munte de brânză nevândută, la Vaideeni
Normele impuse de UE agită spiritele printre ciobani
Un munte de brânză nevândută, la Vaideeni
Principala ocupaţie a locuitorilor din comuna vâlceană, Vaideeni-Vâlcea este creşterea oilor şi a bovinelor. Dacă numele localităţii vine, se pare, de la apelativul “vai de ei!”, prima atestare documentare fiind în anul 1504, azi, ungurenilor, cum li se mai spune localnicilor, chiar le-a ajuns cuţitul la os, la propriu, fiind… “vai de ei!”. În comuna cu 2.500 de vaci şi 65.000 de oi, intrarea în UE şi interzicerea comercializării laptelui şi a produselor lactate pe pieţă, i-a făcut pe ciobani să strângă cantităţi impresionante de produse. 300 de tone de brânză nevândută au strâns la stâne crescătorilor de animale, iar comercianţii refuză să mai colecteze acest produs, tensiunea atingând cote alarmante.
Comuna Vaideeni este una de crescători de animale. Fie cresc oi, fie cresc vaci, de sute de ani oamenii din aceste părţi ale locului şi-au construit case şi proprietăţi, una mai arătoasă decât alta, din această ocupaţie. Cei mai mulţi dintre locuitorii comunei sunt veniţi din Ardeal, mulţi dintre ei plecând din apropierea Sibiului din cauza ocupaţiei austro-ungare şi a vieţii extrem de grele la care erau supuşi. Aşa se face că mulţi crescători de oi din Poiana Sibiului, Răşinari, Jina, Gura Râului au venit pe ţinuturile vâlcene şi au rămas pentru totdeauna, aducând cu ei pe lângă turmele de mioare, portul şi obiceiurile din Mărginime. Localitatea Vaideeni s-a dezvoltat şi aşa s-a ajuns ca numărul de animale să fie unul impresionant. Primarul localităţii, Ivan Jinaru, ne spune: “În comună avem înregistrate 2.500 de vaci cu lapte şi 23.000 de oi. Pentru că avem terenuri puţine, fiecărei familii revenindu-i sub un hectar, mulţi dintre locuitori pleacă cu turmele în transhumanţă. Aşa se facă că în populaţia din Vaideeni, are, per total, aproape 65.000 de oi. Primăria a arendat în jur de 2.000 de ha., suprafaţă alpină, în munţii Căpăţânii. Dacă în medie cele 100 de familii crescătoare de oi au sub 500 de capete, la vreo 20 de familii s-a polarizat un număr mare de animale, fiecare având între 1.000 şi 2.000 de mioare”.
300 de tone de brânză zac în butiile ciobanilor
Intrarea României în UE impune norme foarte severe în ceea ce priveşte comercializarea laptelui şi a produselor din lapte. Circulara dată de Guvern cu puţine zile în urmă, privind interdicţia oierilor de a-şi vinde produsele, a stârnit îngrijorare, tensiune şi panică în rândul “ungurenilor” din Vaideeni. “Ca reacţie a acestor normative, proprietarii de animale de la noi s-au trezit cu o criză a brânzei fără precedent. Comercianţii care de regulă veneau şi cumpărau cantităţi mari de produse lactate, în special brânză, nu au mai venit şi aşa a fost declanşată criza brânzei la Vadeeni. Aproximativ 300 de tone de brânză sunt acum nevândute şi oamenii au intrat în panică. Chiar dacă s-a revenit asupra deciziei, prelungindu-se termenul de vânzare al produselor lactate cu încă şase luni, situaţia rămâne tensionată. Pe de altă parte, deşi suntem în luna ianuarie când oile sunt gestante şi nu dau lapte, iar preţul ar fi trebuit să fie foarte bun, în jur de 5,5-6 lei/kg, la brânza de vacă şi 7,5-8 lei/kg, la brânza de oaie, în realitate brânza se vinde cu mult sub acest preţ (5-6 lei/kg.)”, spune alesul comunei, Ivan Jinaru şi el crescător de animale.
Laptele mare şi tocanul de oaie, specialităţile ungurenilor
Deşi este o zonă renumită, niciunul dintre produsele animaliere din Vaideeni nu a fost omologat şi nu poartă patentul zonei. Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Bovine din Vaideeni încearcă să impună pe piaţa, brendul câtorva dintre cele mai căutate “delicatese”. “Pe lângă brânză telemea de vacă şi oaie, vrem să impunem brânza de burduf, dar şi laptele mare, urda şi tocanul de oaie, care este o mâncare din carne de oaie, care se prăjeşte în seul propriu. Problema este ca aceste produse să fie acceptate în condiţiile şi standardele la care ele se fabrică acum în comuna Vaideeni”, spune unul dintre crescători, care mâna o turmă de vaci pe drumul principal al comunei. Pentru a atinge standardele impuse de UE este nevoie ca la stânile din munţi să existe drumuri practicabile, dar şi apă potabilă curentă, grup electrogen pentru producerea curentului electric şi multe alte facilităţi care să asigure o igienă ireproşabilă. “În comună se simte agitaţia şi nevoia oamenilor care vor să facă ceva. Se spune că sunt fonduri, dar nici noi şi nici crescătorii de animale nu ştiu cum pot să le acceseze. Mai mulţi localnici ceva mai înstăriţi, vor să construiască o microstaţiune pe Vârful Nedeii, la altitudinea de 1.500 de metri. Pentru asta vom reface drumul, lung de 18 kilometri, drum care pe lângă scopul turistic va asigura şi accesul la stânile de pe munte”, spune alesul.
Dorel ŢÎRCOMNICU
