Precizări de la Ministerul Sănătăţii privind indemnizaţia pentru hrana bolnavilor din spitale, neactualizată din 2008 

• În urma unei interpelări a deputaului Dan Mazilu,

Precizări de la Ministerul Sănătăţii privind indemnizaţia pentru hrana bolnavilor din spitale, neactualizată din 2008

În urma unei interpelări adresate Ministerului Sănătăţii de către deputatul Dan Constantin Mazilu, preşedintele UNPR Vâlcea, privind indemnizaţia pentru hrana bolnavilor din spitale, neactualizată din 2008, a venit şi răspunsul oficial al ministerului. „Actualele alocaţii de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 429/16 aprilie 2008, nivelul acestora situându-se între 7 lei şi 13 lei pentru bolnavii adulţi, corespunzător bolilor pentru care sunt internaţi şi 1,8 lei şi 14,5 lei pentru copii, pe categorii de vârstă şi afecţiuni. Anexa actului normativ care cuprinde nivelul alocaţiilor pentru bolnavi a fost detaliată pe tipuri de boli, în funcţie de necesarul caloric specific fiecărei afecţiuni. Pentru actualizarea nivelurilor alocaţiilor de hrană s-au avut în vedere, următoarele: calculul detaliat al cuantumului acestora, pe categorii de bolnavi şi boli, efectuat de medicii specialişti nutriţionişti de la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi alte institute de specialitate, respectiv din spitale; rata inflaţiei pentru mărfurile alimentare in perioada septembrie 2014/mai 2008 de 14,34%, obţinut de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică conform adresei nr. 33236//31.10.2014; majorarea TVA de la 19% la 24% în anul 2010, cu impact asupra creşterii preţurilor la mărfurile alimentare. Întrucât nivelurile stabilite de nutriţionişti sunt superioare celor rezultate din aplicarea ratei inflaţiei la cuantumurile actuale, dar ţinând seama de importanţa alimentaţiei în tratamentul bolnavilor, precum şi de faptul că, în cele mai multe cazuri, nivelul alocaţiilor de hrană aprobat a fost subdimensionat comparativ cu cel reieşit din calculul necesarului caloric, au fost luate în considerare, îndeosebi în cazul copiilor, cele comunicate de specialişti, cu unele corecţii. De asemenea, alimentaţia bolnavilor constituie o componentă a tratamentului afecţiunilor medicale şi are un rol important în acordarea asistenţei medicale spitaliceşti, pentru asigurarea necesarului caloric şi a conţinutului în proteine, lipide, alte elemente nutritive, precum şi a unor regimuri alimentare corespunzătoare diverselor afecţiuni, iar Ministerul Sănătăţii are responsabilităţi în acest sens. Astfel, Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de HG perivind actualizarea alocaţiilor de hrană. Proiectul a fost publicat pe site-ul MS, a primit avizul favorabil din partea structurilor asociative ale administraţiei publice locale şi a fost trimis spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Creşterea cheltuielilor la articolul bugetar 20.03.01, nu reprezintă o creştere a cheltuielilor unităţilor sanitare cu paturi aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli la titlul 20 Bunuri şi servicii, majorarea nivelului alocaţiilor de hrană realizându-se cu încadrearea în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate. Din acest motiv, aprobarea creşterii haremurilor nu necesită creşterea bugetelor spitalelor, ci reprezintă doar prevederea legală care permite cheltuirea unor sume mai mari pentru hrana pacienţilor din bugetele respective. Suma necesară pentru hrana pacienţilor este cuprinsă în tariful pe caz ponderat (TCP) prin care spitalele sunt finanţate de CNAS în baza contractelor lunare/anuale, nefiind un capitol bugetar care ar trebui acoperit prin alocare suplimentară din alte surse. Pentru un pacient la care alocaţia de hrană este astăzi 7 – 14,5 lei şi care s-ar mări la 10 – 17,5 lei, pentru o internare cu durată medie de spitalizare de 7 zile, influenţa ar fi de 3 lei x 7 zile = 21 lei, reprezentând o influenţă de: 1,17 % din TCP de 1800 lei, dacă ICM=1 (chiar mai puţin dacă ICM este mai mare); 1,31 din TCP de 1600 lei, dacă ICM=1 (chiar mai puţin dacă ICM este mai mare); 1,52 din TCP de 1380 lei, dacă ICM=1 (chiar mai puţin dacă ICM este mai mare). Astfel, 3 lei/ zi ar reprezenta o cheltuială minimă în raport cu costurile analizelor de laborator, a medicamentelor uzuale, etc. În prezent proiectul de act normativ se află pe circuitul de avizare interministerială. Ulterior avizării acestei proceduri, aceasta va fi supus aprobării Guvernului”, se spune în adresa Ministerului Sănătăţii.