Ape minerale vindecătoare nefolosite de nimeni 

Minunea de la Mihăeşti:

Ape minerale vindecătoare nevalorificate

În timp ce majoritatea staţiunilor balneoclimaterice din judeţul Vâlcea  şi din ţară au probleme din cauza faptului că apele minerale vindecătoare sunt în general concesionate către diferite societăţi comerciale, care le exploatează cum vor şi uneori restricţionează accesul „concurenţei” la ele la Mihăeşti – Vâlcea există ape minerale vindecătoare care curg în voie pe domeniul public şi pe care nu le foloseşte nimeni. 

Izvoarele necunoscute

Izvoarele de ape minerale se află la aproximativ un kilometru de centrul comunei Mihăeşti, în satul Buleta, punctul Şipot. Deşi sunt pe domeniul public, conducerea Primăriei nu a avut posibilitatea de a amenaja în vreun fel zona. Unul dintre izvoare, cel care este de altfel folosit de oamenii din zonă are apă dulce. Mai sunt însă alte două, adevărate comori pentru sănătate, care nu sunt în nici un fel amenajate sau folosite, decât de animalele din zonă. Pentru a ajunge la izvoare am străbătut o uliţă desfundată şi plină de gropi şi am făcut slalom printre gâşte, iar la faţa locului, natura nu fusese deranjată aproape deloc de mân omului. Izvoarele ies pur şi simplu din pământ şi se scurge de pe deal printre balegi, pe lângă casele oamenilor. La singurul izvor folosit, cel cu apă dulce, care a fost de altfel şi captat o femeie îşi spăla liniştită rufele, iar lângă ea o capră bea apă. În privinţa celorlalte izvoare oamenii dau din umeri, spunând că nu le mai foloseşte nimeni acum.

Izvoarele au fost analizate de specialişti

Primarul localităţii, Nicolae Stănică spune că izvoarele nu au mai fost folosite de ani de zile, deşi au fost analizate în urmă cu câţiva ani şi s-a spus despre ele că sunt chiar mai bune decât cele din staţiunile balneoclimaterice vâlcene. „Primul este un izvor cu apă dulce, potabilă, cu un debit constant şi puternic. La câţiva metri este izvorul sulfuros, care curge de sub un deal, iar în apropierea lui este un izvor iodurat, mai este şi unul sărăturos. Cel mai puternic este cel sulfuros. Pe vremuri oamenii îşi făcuseră băi în curte. Apa freatică este foarte aproape de suprafaţă acolo şi, dacă săpau puţin ieşea apa din pământ. De aceea se numeşte „Valea Şipotului”. Veneau turiştii acolo şi stăteau în gazdă la oameni. Izvorul cu apă dulce a fost sfinţit în anul 2005. Veneau bolnavi şi plecau sănătoşi. Apele au fost analizate acum câţiva ani de un biofizician, care ne-a spus că sunt mult mai valoroase decât cele de la Govora, Ocnele Mari şi Băile Olăneşti, sau din alte staţiuni. „Nici nu ştiţi ce aveţi aici” – spunea el. Din păcate Mihăeştiul nu a excelat la capitolul turism, aşa că este foarte greu să dezvoltăm acest sector.” – spune primarul Nicolae Stănică. Terenul pe care se află izvoarele este în litigiu, pentru că Ocolul Silvic, care îl administrează este în conflict cu conducerea Primăriei. „Acolo sunt livezi de pruni şi meri, terenul a fost în CAP şi a aparţinut comunităţii. Oamenii au plantat acolo pomii, după care terenul a trecut în patrimoniul Ocolului Silvic. De acolo începe izlazul comunităţii. Partea unde curg izvoarele este a comunităţii. Unui eventual investitor, care ar concesiona izvoarele în conformitate cu legislaţia i-ar trebui totuşi şi teren pentru construirea unei microstaţiuni sau a unor minihoteluri. Drumurile care duc până la izvoare sunt destul de bune, dar mai departe nu am puterea să le asfaltez, deoarece în afara izvoarelor zona nu mai oferă nimic.  Eu ştiu că ar fi o mare realizare să amenajăm acolo ceva pentru turism, dar este foarte greu.

Trebuie rezolvată problema infrastructurii

În primul rând trebuie infrastructură pentru aşa ceva” – mai spune primarul. În privinţa infrastructurii, pentru anul 2007 conducerea primăriei are în execuţie prin Ordonanţa 7, privind modernizarea infrastructurii în domeniul rural patru poduri, în valoare de 10 miliarde de lei, proiectele fiind deja vizate. Urmează să se realizeze în scurt timp licitaţia pentru stabilirea constructorului, lucrările urmând a fi finalizate pe parcursul acestui an. Un alt proiect vizează alimentarea cu apă, deoarece, dintre cele 13 sate componente ale comunei nu au alimentare cu apă decât cinci, iar unul este alimentat cu apă industrială, dar  şi alimentarea cu gaze pentru şapte sate. Mai sunt însă multe lucruri de făcut.

Băi vindecătoare … în curţile oamenilor

La rândul lor, localnicii îşi amintesc faptul că izvoarele făceau minuni pe vremuri pentru sănătatea oamenilor, dar se pare că nimeni nu mai este acum interesat să facă turism, nici măcar la negru, cum se făcea pe vremuri. „Erau nişte băi în curţile oamenilor, veneau oamenii pe targă şi plecau pe picioare, era o adevărată minune, dar acum nu prea mai vin. Pe vremea lui Ceauşescu era plin pe aici.” – ne spune femeia care îşi spală rufele la izvorul cu apă dulce. Situată la 12 kilometri de Râmnicu Vâlca, comuna Mihăeşti este una dintre cele mai mari din judeţul Vâlcea, fiind alcătuită din localităţile Mihăeşti, Măgura, Buleta, Negreni, Arsanca, Rugetu, Munteni, Stupărei, Barseşti, Gurişoara, Govora, Scărişoara, Vulpeşti. Principala activitate economică a locuitorilor este în domeniul agriculturii şi creşterii animalelor. Turismul nu este nici măcar în stadiu incipient în localitate, unde nu există nici măcar prea multe “cârciumi”, ce să mai vorbim de hoteluri sau restaurante de lux.

Anda VLAD