Deputatul Costi Rădulescu solicită Guvernului sprijinirea Memorialului „Nicolae Bălcescu”
Luna trecută, deputatul Costi Rădulescu, preşedintele PSD Vâlcea, a formulat o interpelare pe care a adresat-o miniştrilor de Finanţe şi al Culturii pe tema sprijinirii Memorialului „Nicolae Bălcescu” cu fonduri pentru plata studiilor tehnice necesare completării cererii de finanţare cu fonduri europene pentru reabilitarea Conacului, bisericuţei de lemn şi parcului aferent – monumente istorice de categorie valorică A, înregistrate ca atare de Ministerul Culturii şi Patrimoniul Naţional în lista monumentelor de interes naţional. „Acest important edificiu cultural şi istoric, Memorialul Nicolae Bălcescu nu s-ar fi putut înfiinţa dacă un strănepot al marelui revoluţionar Nicolae Bălcescu, Radu Mandrea, nu ar fi donat Statului Român, la 31 martie 1948, Conacul, parcul acestuia, terenul aferent şi pădurea înconjurătoare, pentru ca artiştii să aibă un loc de reculegere şi de studiu. Ulterior, la 1 mai 1968, Conacul devine Muzeul Memorial, când s-a emis Decizia de înfiinţare, momentul concret fiind marcat la 5 octombrie 1968 prin deschiderea festivă a expoziţiei de bază, pentru ca în anul 1974 Memorialul să fie completat, prin aducerea în parcul acestuia, cu bisericuţa de lemn din Gâltofani, monument istoric cu o vechime, la acea vreme, de peste două secole (astăzi, de peste trei secole). Expoziţia de bază din cadrul Memorialului Nicolae Bălcescu cuprinde două părţi: una care surprinde atmosfera conacului Bălceştilor, iar cea de-a doua care ilustrează viaţa, opera şi activitatea revoluţionarului paşoptist Nicolae Bălcescu, prin cărţi, documente vechi, scrisori, manuscrise, studii, etc., expuse pentru a prezenta şi întări rolul acestuia în cadrul Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească. Totodată în cadrul Memorialului Nicolae Bălcescu se află o colecţie de valori masonice, ce poate fi considerată un adevărat tezaur, unic în muzeele din România prin bogatul său conţinut în medalii, plachete, obiecte de ritual care au aparţinut unor personalităţi marcante ale epocii, precum şi 300 de cărţi, pro şi contra masoneriei. Acest tezaur masonic autentic îmbracă toate ramurile străine şi române. Vă mai întreb, domnule ministru, dacă nu ar fi o adevărată tragedie pentru poporul român, atât de greu încercat de-a lungul vremii, în cazul în care toate aceste valori inestimabile, adunate cu strădanie de oameni inimoşi şi patrioţi, s-ar putea pierde ca urmare a degradării clădirilor ce cu greu le mai protejează, doar pentru că nu s-ar aloca la timp (rectificarea bugetară de la sfârşitul acestui an) fondurile necesare, nu pentru reabilitarea Memorialului Nicolae Bălcescu, ci pentru realizarea studiilor tehnice obligatorii pentru completarea cererii de finanţare cu fonduri europene pe axa prioritară 5.1. Pentru că, până la urmă, zestrea Memorialului Nicolae Bălcescu aparţine în mare măsură şi Europei”, spune deputatul Costi Rădulescu.
Recent, a venit următorul răspuns de la Ministerul de Finanţe: „Menţionăm că obiectul întrebării nu intră în sfera de competenţă a Ministerului Finanţelor Publice, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, considerăm necesar să se solicite punctul de vedere al Ministerului Culturii, autoritatea administraţiei publice centrale care elaborează şi asigură aplicarea strategiei naţionale şi urmăreşte respectarea prevederilor legale, a normelor şi metodologiilor din domeniul monumentelor istorice. De asemenea, în bugetul acestui minister se prevăd credite bugetare necesare în vederea finanţării sau cofinanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice aflate în proprietatea publică a statului sau a unitătilor administrativ-teritoriale”.