Dumitru Becşenescu, Nicolae Sofianu, familiile Boromiz, Mutu şi Crăciunescu, în „Top 300 cei mai bogaţi români“ 

Cunoscuta revistă Capital a publicat recent Top 300 cei mai bogaţi oameni din România, judeţul Vâlcea având inclus în clasament cinci oameni de afaceri (sau familii), care cumulează o avere totală de circa 156 milioane de euro.

Nicolae Sofianu, venituri din imobiliare, servicii medicale și artă

Pe locul 137 național este Nicolae Sofianu (40 milioane euro), din imobiliare, servicii medicale, artă. Omul de afaceri vâlcean a reuşit anul trecut să deschidă spitalul Balneomedcenter, unde vrea să atragă şi turişti străini, care vin la tratament în staţiunile din zonă. El are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi deţine singurul hotelul-muzeu din România, hotel de patru stele care, de altfel, îi poartă şi numele „Grand Hotel Sofianu”, unde sunt expuse câteva sute de lucrări de artă. Totuşi, principala companie deţinută de Sofianu – Oltcarn Construct – a raportat, anul trecut, o scădere a cifrei afaceri.

Familia Boromiz, 40 de milioane euro din panificație

Pe locul 141 național se află familia Boromiz (40 milioane euro), din panificaţie şi benzinării. Familia Boromiz controlează grupul Boromir, din care fac parte companiile Boromir Prod, Boromir Ind, Boromir Pan, Moara Cibin, Comcereal Sibiu şi Amylon Sibiu. După o perioadă mai lungă în care afacerile au fost in declin, companiile mari din grup au reintrat pe creştere. Astfel, anul trecut, Boromir Prod a înregistrat o cifră de afaceri de 23,2 milioane de euro şi un profit operaţional de 2 milioane de euro, în timp ce Boromir Ind a înregistrat o cifră de afaceri de 53,9 milioane de euro şi un profit operaţional de 2,5 milioane de euro. Pentru aceste performanţe, Boromir a fost nominalizată la categoria „cea mai bună companie din sectorul alimentar” a premiilor Capital.

Familia Crăciunescu, profit în creștere

Pe locul 190 național se află familia Crăciunescu (28 milioane euro), din industria alimentară, retail. După decesul omului de afaceri Dumitru Crăciunescu, unul dintre cei mai apreciaţi oameni de afaceri din industria cărnii din România, businessul înfiinţat la începutul anilor 1990 a fost preluat de Irina, soţia acestuia, şi cele două fiice: Adina şi Diana. Cu toate că 2014 a fost un an trist pentru familia Crăciunescu, businessul a mers bine. Profitul net înregistrat de Diana SRL a depăşit 13 milioane de lei, valoare de trei ori mai mare faţă de cel raportat în anul precedent. În acest an, familia Crăciunescu a decis să îşi extindă flota de maşini, să investească în modernizarea echipamentelor de producţie şi să extindă lanţul de magazine, care va ajunge la finele anului la 40 de unităţi. „Am mizat pe creşterea aspiraţiilor clientului din mediului rural şi al oraşelor mici la un nou nivel al comerţului cu produse alimentare”, a transmis Adina Crăciunescu. În memoria fondatorului grupului de firme Diana, anul acesta familia a înfiinţat Fundaţia „Mitică Crăciunescu”, ale căror resurse vor fi direcţionate în principal către copii.

Familia Mutu, investiții în modernizare și retehnologizare

Pe locul 214 naţional se află familia Mutu (25 milioane euro), din retail şi producţie. Celebră acum foarte mulţi ani, fabrica de conserve din legume şi fructe Râureni a avut o perioadă de declin şi a stat mult timp într-un con de umbră. Lucrurile s-au schimbat în 2008, când a fost cumpărată de Dorina şi Dan Mutu, prin compania Annabella. Aceasta a fost salvarea unuia dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. A urmat o perioadă de investiţii importante în modernizare şi retehnologizare. Astăzi, fabrica produce zeci de tipuri de conserve, fiind unul dintre cele mai cunoscute nume de pe acest segment.

Dumitru Becșenescu, proiecte pe mai multe direcții

Pe locul 246 național este Dumitru Becșenescu (22 milioane euro), din imobiliare şi transporturi. Dumitru Becșenescu a făcut primii paşi în afaceri în anul 1993, iar astăzi a ajuns să dezvolte proiecte pe mai multe direcţii, cele mai importante fiind transportul de persoane (Antares Transport), imobiliarele şi comerţul cu combustibili. În toţi cei aproape 22 de ani de antreprenoriat, spune că a investit masiv, dar mai ales a învăţat lecţii importante. Pentru că nu i-a fost uşor să ajungă la 600 de angajaţi, din 1.200, la fel cum nu i-a fost uşor să îngheţe proiecte în zona de imobiliare ori să închidă firme. Toate aceste mişcări au culminat cu perioada de criză economică, în care „aproape că era un mare curaj să scoţi bani pentru investiţii”. „Criza m-a determinat să iau nişte decizii dure. A trebuit să închid transportul feroviar (n.r. – firma Classfer). Mai mult, pentru că eram şi constructor, am închis divizia de dezvoltare. Dar am avut noroc deoarece criza nu m-a prins cu proiecte în derulare. Altfel, cu siguranţă aş fi pierdut bani”, detaliază antreprenorul. Îşi aminteşte chiar de proiectul de case pe care plănuise să îl construiască lângă Bucureşti, la Voluntari, pe un teren de 10 hectare, nişte case scumpe pentru expaţi şi pe care l-a îngheţat pe o perioadă nedeterminată. Şi tot criza l-a făcut, într-un fel, să se întoarcă în business. Lipsise „motivat”, un timp, în încercarea de a-şi construi o carieră şi în politică – poate una dintre cele mai dezamăgitoare perioade din viaţa sa, un segment care nu i s-a potrivit deloc. Vorbeşte despre „întoarcerea în business” în contextul în care îşi lăsase afacerile pe mâna unui consiliu director, care i-a înşelat aşteptările. „Când a venit criza, mi-am dat seama că businessul are nevoie de mine. Am realizat că, dacă tu nu eşti în business, ceilalţi nu gândesc ca tine şi nu vor fi la fel de determinaţi ca tine pentru businessul tău”, mai spune Dumitru Becşenescu. În altă ordine de idei, Dumitru Becșenescu deţine trei locuinţe în Orlando (Florida), incluse în aparthoteluri, apartamente închiriate în regim hotelier turiştilor care vizitează Disneyland. Au fost achiziţionate cu aproximativ 400.000 de dolari, în urmă cu patru ani, iar acum îi aduc un venit constant, în fiecare lună. „Le-am luat de la bănci. Ele costau undeva la 550.000 de dolari fiecare, iar eu le-an luat de la bănci cu 125-150.000 de dolari. Acum, valoarea unui apartament a depăşit deja 400.000 de dolari”, punctează el. O afacere „comodă”, la fel ca businessul cu hotelul Golden Tulip din Mamaia (fostul Fantasy Beach), unde deţine 37% din acţiuni, după ce în 2008 a vândut pachetul de 63% fondului de investiţii Reconstruction Capital II. Toate aceste afaceri, la un loc, nu pot concura, însă, cu familia, soţia şi cei trei copii.

(Petre Coman)