Sătenii din Bujoreni îşi vor terenurile înapoi 

Sătenii din Bujoreni îşi vor terenurile înapoi

• O parte dintre parcele sunt sub apele Oltului

În comuna Bujoreni, sătenii au ajuns să se certe cu autorităţile din cauza faptului că vor să li se retrocedeze în natură terenurile pe care le-au avut pe malul Oltului, înainte de construcţia hidrocentralei din zona Nord a oraşului. Problema este că, atunci când au construit hidrocentrala respectivă autorităţile nu au avut acordul proprietarilor de teren şi nici nu le-au cerut acordul, astfel că acum o parte din terenuri sunt sub apă.

Situaţie greu de rezolvat

Situaţia de la Bujoreni este foarte dificil de rezolvat, deoarece oamenii îşi cer drepturile, iar singura soluţie găsită de autorităţi este în acest caz … despăgubirea bănească, tot de la stat, adică din banii contribuabililor. În zonă s-a creat o bulversare generală. S-au făcut mai multe măsurători pe aceleaşi terenuri, unele suprafeţe au fost date anumitor persoane, după care Primăria s-a răzgândit şi a contestat în instanţă titlurile de proprietate, iar majoritatea localnicilor sunt în prezent „în ceaţă”, în sensul că aşteaptă de luni sau ani de zile să îşi primească terenurile înapoi.„Toată lumea vrea să aibă terenurile pe mal, dar unele sunt sub apă, noi nu putem să le scoatem de acolo. Este adevărat că în unele cazuri am făcut mai multe măsurători, au fost şi titluri anulate, dar asta s-a întâmplat din cauza faptului că nu am ştiut nici noi exact de la început care era situaţia. Am descoperit abia după aceea că erau unele persoane care nu aveau dreptul să primească terenuri acolo, pe malul lacului.” – spune inginerul Dorin Bunescu, de la Primăria Bujoreni.

„Bătălie” dusă în instanţă

Sătui de aşteptarea care pare că se prelungeşte la nesfârşit, uni dintre localnici au decis să-şi afle dreptatea în instanţă. Maria Teleşpan a cerut 5000 de metri pătraţi pe malul lacului, din care iniţial, pe primele procese-verbale de punere în posesie erau trecuţi 4059 de metri pătraţi, după care măsurătorile au fost refăcute. „Au rămas apoi 3800 de metri pătraţi, iar pe titlul de proprietate pe care l-am primit sunt înscrişi 3765 de metri pătraţi, dintre care 2759 lângă Olt. În realitate nu am primit decât 1800 de metri pătraţi de teren. Ne judecăm cu ei în instanţă. Procesele verbale făcute iniţial au fost refăcute, pe suprafeţe mai mici.” – spune Ion Teleşpan, soţul reclamantei. O altă femeie din localitate, Eufrosina Şerban, în vârstă de 78 de ani şi-a închis chiar cu gard terenul măsurat iniţial de autorităţi, pentru a descoperi însă după aceea că … măsurătorile nu erau valabile. „Nu ştiu nimic, mă poartă pe drumuri degeaba, ne-au spus să aşteptăm, că trebuie să iasă titlurile de proprietate, dar nu mi s-a făcut nici un act până acum. Am dat vreo şase milioane pe gard.” – spune femeia.

Localnicii reclamă interese … economice

Pentru că sunt puşi pe drumuri, iar situaţia nu li se rezolvă, oamenii spun că la mijloc sunt şi interese economice. „Terenurile cerute de noi, care se află pe malul lacului de acumulare din zona Nord a Râmnicului nu ne-au fost retrocedate nouă, vechilor proprietari, ci au fost date de primarul Alexandru Roşu unor persoane străine, care nu erau îndreptăţite să le primească. Printre ei se numără Elena Petrescu, soţia directorului tehnic al Romsilva Vâlcea, un prieten al primarului, un prieten al pădurarului, Vasile Drăghici, care are o rudă apropiată în Ministerul Agriculturii, un lucrători de la Ocolul Silvic Vâlcea. O parte dintre aceştia au tăiat masă lemnoasă, sute de metri cubi, pe care le-au valorificat. Doamna Petrescu nici nu avea drept să primească teren acolo, deoarece autoarea sa, Tomiţa Ionescu nu a deţinut niciodată teren la Malul Alb, iar mare parte din terenurile avute au fost vândute în timpul vieţii. Sunt interese mari acolo, cei care luaseră terenurile voiau să facă pe malul Oltului un sat de vacanţă, există şi o schiţă în acest sens.” – mai spune Ion Teleşpan. Într-adevăr, conform titlului de proprietate numărul 56 din 18 august 2006, Elena Petrescu fusese pusă în posesie pe suprafaţa de 3 hectare pe malul Oltului. Primăria a contestat ulterior titlul respectiv de proprietate şi, până la urmă, la Judecătoria Râmnicu Vâlcea s-a dispus anularea acestuia. Corpului de Control al Ministerului Administraţiei şi Internelor a confirmat faptul că titlul respectiv de proprietate fusese dat cu încălcarea legii. Dacă familia Teleşpan a reuşit să recupereze o parte din terenul solicitat, în schimb Eufrosina Şerban, ca şi mulţi alţi localnici nu s-au ales până acum decât cu promisiuni. În acest moment, la Primăria Bujoreni sunt în lucru nu mai puţin de 417 dosare care privesc retrocedări conform Legii 247, dintre care numai în jur de 100 sunt rezolvate, iar în alte 100 de cazuri s-au stabilit deja despăgubiri în bani sau acţiuni la Fondul Proprietatea. „Urmează să acordăm despăgubiri cam în 200 dintre cazuri.” – spune primarul localităţii, Alexandru Roşu. De altfel, edilul-şef din Bujoreni a şi for cercetat penal de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea. Procurorii au dispus recent neînceperea urmăririi penale împotriva primarului pentru atribuirea ilegală a suprafeţei de teren de 5000 de metri pătraţi către soţia directorului tehnic al Romsilva, Elena Petrescu, după ce titlul acesteia de proprietate a fost anulat.

Probleme în tot judeţul

Probleme de acest gen sunt de altfel în tot judeţul. „Avem probleme de acest gen în mai multe zone de pe Olt, unde au fost construite hidrocentrale, în tot judeţul, începând din Râmnic, până la Câineni. La Câineni este o dispută între localnici şi Hidroelectrica Sibiu, pentru 1000 – 1200 de metri pătraţi aflaţi sub apă. Oamenii nu au fost mulţumiţi cu sumele primite drept despăgubire, care au fost de aproximativ 80 de milioane de lei vechi. Se ajunge astfel la aproximativ 8000 de lei vechi pe metrul pătrat, sumă care li s-a părut prea mică oamenilor. După estimările noastre însă, cel mai scump teren agricol se vinde cu 70-80 de milioane, aşa că la ei despăgubirile tind spre maxim. În acest caz şi unii, şi alţii au dreptate, iar situaţia se poate rezolva prin expropriere din cauză de utilitate publică. La Câineni situaţia este ceva mai simplă, pentru că înţeleg că a fost construit barajul şi pe baza unei înţelegeri cu oamenii, dar la Bujoreni situaţia este mai încurcată, pentru că oamenii nu au fost întrebaţi.” – spune subprefectul de Vâlcea, Radu Renga.

Anda VLAD