Corpul de control al premierului a constatat mai multe nereguli la Inspectoratul de Stat în Construcţii Vâlcea 

Recent, Corpul de control al primului-ministru Dacian Cioloş a efectuat verificări la un număr de 12 structuri teritoriale (unităţi fără personalitate juridică) ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, printre acestea numărându-se şi ISC Vâlcea. Perioada vizată de control este cuprinsă între anii 2014-2015, când inspector şef la Vâlcea era Florian Preda. La data efectuării acţiunilor de control, numărul efectiv al personalului cu atribuţii de control în domeniul construcţiilor era foarte redus. De exemplu, ca urmare a reorganizării succesive, numărul total al posturilor alocate Inspectoratului Judeţean în Construcţii Vâlcea a fost redus de la 20 în perioada ianuarie 2010 – septembrie 2010, la un număr de 8 posturi în perioada octombrie 2014 – noiembrie 2015. Inspectorii de specialitate din cadrul Inspectoratului Judeţean în Construcţii Vâlcea au transmis „negaţii”, prin care au informat beneficiarii că nu participă, în primele trei trimestre ale anului 2014, la faze determinante precum: „probă de presiune la ţeavă DN 800” la obiectivul „Pasaj denivelant suprateran pe bulevardul Tudor Vladimirescu, Râmnicu Vâlcea” (negaţia nr. 21512/18 septembrie 2014); „armare fundaţie” la obiectivul „Bloc locuinţe colective D+P+4E-6E Râmnicu Vâlcea” (negaţia nr. 13499/26 iunie 2014). În urma verificărilor efectuate la cele 12 structuri teritoriale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, s-a constatat faptul că în cadrul acestora nu au fost organizate evidenţe precise şi complete cu privire la stabilirea şi încasarea sumelor echivalente cotelor de 0,1% şi 0,7%, datorate de către investitori sau proprietari potrivit dispoziţiilor legale. De exemplu, în perioada menţionată, nu a fost încasată la bugetul de stat cel puţin suma totală de 21,83 milioane de lei, reprezentând valoarea cotelor de 0,1% şi 0,7% datorate potrivit dispoziţiilor legale pentru un număr de 5.095 de obiective, alese prin sondaj, construite în şapte unităti administrativ-teritoriale. Astfel, lipsa unui sistem unitar şi coerent de înregistrare, determinare şi urmărire a încasării sumelor echivalente cotelor de 0,1% şi 0,7%, coroborată cu pasivitatea angajaţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii, au avut drept consecinţă neîncasarea la bugetul de stat a unor sume considerabile. Deficienţe cu privire la activitatea de constatare si sancţionare a contravenţiilor: aplicarea de către personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor teritoriale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii a unui număr mic de sancţiuni contravenţionale, în comparaţie cu numărul mare de acţiuni de control şi inspecţie raportat; deşi au fost constatate nereguli care, potrivit dispoziţiilor legale, constituiau contravenţii care se sancţionau cu amendă, nu au fost întocmite procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Procedând astfel nu a fost asigurată aplicarea în mod unitar a normelor legale ce reglementează exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii, în scopul prevenirii sau limitării unor situaţii ce pot apărea la construcţii şi care pot pune în primejdie sau afecta negativ viaţa, sănătatea sau pot cauza pierderi materiale. Mai mult decât atât, nesancţionarea cu amendă a unor fapte contravenţionale a avut drept consecinţă neîncasarea unor venituri datorate bugetului general consolidat al statului. Trebuie avut în vedere faptul că, în situaţia constatării unor încălcări ale dispoziţiilor legale şi ale normativelor tehnice, aplicarea de sancţiuni este obligatorie, nu facultativă. De exemplu, s-a constatat că prin neaplicarea de sancţiuni contravenţionale pentru un număr de 119 fapte care constituiau contravenţii şi care trebuiau sancţionate cu amendă potrivit legii, de către un număr de 7 inspectorate judeţene în construcţii, a fost creat un avantaj patrimonial unităţilor controlate şi concomitent, a fost cauzat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum total de minimum 249.660 lei şi maximum 1,18 milioane de lei, calculat în funcţie de nivelul minim şi maxim al respectivelor sancţiuni contravenţionale. În unele acte de control, inspectorii în construcţii au constatat săvârşirea mai multor fapte care constituiau contravenţii, dar au aplicat sancţiuni doar pentru unele dintre ele, încălcând astfel dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimui juridic ai contravenţiilor potrivit cărora „Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplică pentru fiecare contravenţie”. Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii, începând cu data de 7 martie 2011, toate construcţiile cu destinaţie turistică din anumite zone, precum cele cu potenţial turistic sau din staţiuni turistice, executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, aflate pe terenuri proprietate publică ori privată, finalizate sau în curs de execuţie, trebuiau să fie desfiinţate. Măsura desfiinţării acestor construcţii trebuia luată după înştiinţarea, de către reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. S-a constatat că reprezentanţii unor inspectorate judeţene în construcţii nu şi-au îndeplinit această obligaţie.

(Petre Coman)