Loredana Popescu, supravieţuitoare în lupta contra cancerului: „Doctorii mi-au spus că vindecarea ţine de mine, că 95 % este legată de psihic” 

Lector universitar la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti, Loredana Popescu poate fi considerată o suravieţuitoare, după ce a trecut cu bine peste o operaţie de cancer la sân. După această încercare teribilă, vâlceanca s-a implicat, în ultimii zece ani, într-o serie de proiecte menite să le facă viaţa mai uşoară româncelor care luptă cu această boală cumplită.

Loredana Popescu este, în primul rând, o supravieţuitoare, vâlceanca trecând prin momente dificile în urmă cu zece ani, pe când avea doar 31 de ani, după ce a fost diagnosticată cu cancer mamar. Un nodul la sân s-a dovedit a fi mai mult decât „o chestie hormonală”, Loredana Popescu ajungând pe masa de operaţie, la Institutul Ocologic din Bucureşti.    „În primăvara lui 2006 mi-a apărut un nodul la sân şi am crezut că e chestie hormonală. Am mers la medic, mi-am făcut ecografie şi nu părea ceva grav. După un timp, pentru că nodulul nu s-a retras, am zis să merg totuşi la Bucureşti, iar medicii de acolo m-au anunţat că trebuie să mă operez. Era cancer, o chestie cât un sâmbure de maslină”, îşi aminteşte Loredana Popescu.

A încercat să treacă peste şocul provocat de aflarea veştii şi intervenţia chirurgicală comportându-se ca un om normal, continuându-şi proiectele universitare,  fiind prezentă zi de zi în mijlocul studenţilor. Au urmat, apoi, şase luni de şedinţe chinuitoare de chimioterapie şi radioterapie, timp în care a rămas şi fără păr.    Automotivaţia,  extrem de importantă   Privind în urmă, Loredana Popescu susţine că este extrem de  important pentru femeile care suferă de cumplita boală să se înconjoare de oameni pozitivi, care să nu le privească  ca pe nişte bolnave incurabile, pentru care viaţa s-a sfârşit odată cu aflarea cumplitului diagnostic. Parte din vindecare este şi automotivaţia, precum şi disponibilitatea de a vorbi despre problemele medicale, căci  negarea şi refuzul de a mai comunica cu cei din jur nu face decât să acutizeze suferinţa. „Este important să încerci să duci o viaţă normală, să nu te izolezi în casă, să eviţi să te gândeşti doar la boală. Doctorii la care am fost mi-au spus că vindecarea ţine de mine, că 95 % din vindecare este legată de psihic, cel puţin atunci când cancerul este descoperit în fază incipientă, aşa cum a fost şi cazul meu, şi  îi dau dreptate acum profesorului care m-a operat. După zece ani de la operaţie îmi dau seama că foarte multe lucruri vin din tine şi că dacă tu vrei să depăşeşti situaţia, poţi. Ca să te motivezi ai două posibilităţi : ori te afunzi, cazi în depresie şi atunci problemele tale evident că se acutizează, ori lupţi, pentru că e singura ta şansă. Eu am ales să lupt. Poate am avut şi avantajul că am descoperit cancerul într-o fază incipientă, iar experienţa nu a fost e la fel de mutilantă. Dar sunt şi persoane care aleg prima variantă, care refuză să vorbească despre problemele de sănătate pe care le au, iar acest lucru nu le face bine, pentru că e mai uşor dacă vorbeşti despre problema cu care te confrunţi.  ”, mai spune lectorul universitar.    Loredana Popescu: „Trebuie să punem mai mult accent pe prevenţia”

Lipsa de educaţia şi o situaţie financiară precară a bolnavilor, care de foarte multe ori nu-şi permit nici măcar să se deplaseze la medic, pentru un control de specialitate, sunt doar  doi dintre  factorii care au dus la creşterea incidenţei cancerului în rândul populaţiei din ţara noastră. În plus, prevenţia este doar o noţiune abstractă, mai ales în rândul românilor din mediul rural, foarte mulţi bolnavi ajungând la doctor atunci când boala este într-un stadiu  destul de avansat. Prevenţia nu se poate face însă sub ameninţarea unor sancţiuni, susţine Loredana Popescu, în condiţiile în care infrastructura medicală din România lasă de dorit.   „Părerea mea e că trebuie  să punem mai mult accentul pe prevenţie, dar nu ameninţând populaţia cu amenda. Cum să-i dai amendă unei femei ce  parcurge 100 de kilometri până în  Râmnicu Vâlcea pentru o mamografie, care mai are şi o pensie de 300 de lei ? Societatea românească nu a ajuns la nivelul de educaţie din Germania sau Elveţia, astfel încât să fie  amendată pentru că nu se prezintă la controlul anual. În plus, înainte de toate trebuie să avem medici, mamograf, aparatură, să avem infrastructură medicală.  Sistemul de sănătate din România mai are nevoie de cel puţin 20 de ani pentru a ajunge la nivelul celui din Germania”, crede Loredana Popescu.

În timpul celor şase luni cât a făcut chimioterapie şi radioterapie, vâlceanca a beneficiat de sprijin necondiţionat  din partea reprezentanţilor Fundaţiei Renaşterea. Aşa a şi ajuns unul dintre cei mai activi voluntari ai organizaţiei non-profit, care pe lângă faptul că a îndrumat şi ajutat alte femei să meargă  la tratament într-un centru specializat, a obţinut mai multe granturi pentru  sprijinirea  femeilor bolnave de cancer.   De câteva luni, Loredana Popescu este unul dintre trendsetterii unei campanii desfăşurată sub  egida Fundaţiei Renaşterea, campanie ce urmăreşte să aducă femeilor bolnave de cancer, care şi-au pierdut podoapa capilară în timpul chimioterapiei, un strop de încredere.   „E un proiect de suflet pentru mine, care s-a bucurat de mare succes în Bucureşti, dar care începe să prindă şi în Râmnicu Vâlcea. Campania se numeşte Vieţi împletite, pentru că noi putem să ne împletim cumva vieţile cu cele ale femeilor care suferă şi să fim, într-o formă sau alta, alături de ele. Eu mi-am donat deja 15 centimetri din păr, sper ca şi alte femei să ni se alăture. Vineri am donat Fundaţiei Renaşterea prima tranşă de păr donată de femei din Râmnicu Vâlcea, păr care va ajunge ulterior la  fabrica de peruci din Galaţi. Să ştiti că este un adevărat şoc să rămâi fără păr şi foarte greu depăşeşti momentul.  Îmi aduc aminte că am purtat o perucă sintetică şi am prins inclusiv perioada de vară, caniculară, şi a fost destul de greu.  Tocmai de asta fundaţia îşi propune să doneze femeilor peruci din păr natural, mult mai confortabile, mai bune”, mai spune Loredana Popescu.  Parte din această campanie au devenit şi tineri din Bucureşti, studenţi la Academia de Studii Economice din Bucureşti, care au dorit să-i dea o mână de ajutor dascălului, donând păr pentru femeile bolnave de cancer.    În paralel cu proiectele desfăşurate în cadrul  Fundaţiei Renaşterea, Loredana Popescu este şi unul  dintre oamenii  de bază ai Asociaţiei „Prietenii Spitalului Vâlcea”. În cele câteva luni de la înfiinţare, asociaţia a strâns fonduri pentru dotarea cu aparatură medicală şi consumabile a mai multor secţii din cadrul celui mai mare spital din Vâlcea, intre care Secţia de Oncologie, Secţia de Boli Interne sau Maternitatea.

Citeste mai mult: adev.ro/o5s35m