Ministrul Mediului și-a arătat deschiderea totală pentru continuarea exploatării de calcar la Arnota-Costești
Prefectul Radu Renga a avut joi, 21 iulie 2016, la sediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, o întâlnire cu doamna ministru Cristiana Pașca Palmer. La masa discuțiilor s-au aflat și reprezentanți ai Societății Naționale de Sare. Doamnei ministru i-a fost prezentată situația actuală a exploatării de calcar Arnota-Costești, precum și posibilitatea continuării acestui proces într-o zonă de dezvoltare durabilă pe termen mediu și lung. În urma prezentării situației, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor și-a arătat deschiderea totală pentru rezolvarea problemei, dar cu parcurgerea pașilor procedurali impuși de legislația în vigoare. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a subliniat în cadrul întâlnirii importanța pe care o are procesul de exploatare a calcarului din zăcământ Arnota-Costești pentru județul Vâlcea și implicit rezolvarea cât mai rapidă a situației generată de suprapunerea între perimetrul minier și perimetrul ariei naturale, înființată fără a ține seama de activitatea existentă în imediata vecinătate a limitei Parcului Național Buila Vânturarița, pe o suprafață de aproximativ 16 ha. Menționăm că suprafața de suprapunere nu se regăsește pe zona de exploatare actuală, ci pe zona de dezvoltare a treptelor superioare ale carierei Bistrița-Costești, care urmau să asigure capacitatea de producție pe termen mediu și lung. Deschiderea treptelor superioare de exploatare creează premisa asigurării de materii prime pentru importanți operatori economici din județul Vâlcea. În cazul nerezolvării situației de suprapunere a celor două perimetre, exploatarea calcarului va înceta în 4 ani, conform estimării specialiștilor. Societatea Naţională a Sării (SNS) Salrom – Sucursala Exploatarea Minieră (EM) Râmnicu Vâlcea, care exploatează calcar în zona Bistriţa-Costeşti, a ajuns la limita Parcului Naţional Buila – Vânturariţa, arie naturală protejată, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Uzinele Sodice Govora intenţionează să închidă fabrica de la Râmnicu Vâlcea dacă nu primeşte garanţii că se pot aproviziona cu calcar de la Bistriţa pentru încă 10-15 ani, stopând orice investiţie din această cauză. SNS – EM Râmnicu Vâlcea exploatează calcar în zona Bistriţa (comuna Costeşti din Vâlcea) în baza unei licenţe aprobată prin HG nr. 652/2000. Ulterior aprobării perimetrului minier, printr-o altă hotărâre de guvern (HG nr. 2151/2004), în această zonă s-a instituit o arie protejată, fără a se ţine cont de existenţa activităţii miniere sau să se verifice în teren limitele celor două suprafeţe. Astfel, printr-o eroare, s-a ajuns în situaţia ca 16 hectare din perimetrul minier să se regăsească şi în aria protejată.
Din totalul suprafeţei Parcului Buila-Vânturariţa, doar 29 ha sunt necesare continuării activităţii miniere
Pentru rezolvarea acestei probleme, în conformitate cu art. 22 din OUG 57/2007, s-a propus constituirea unei zone de dezvoltare durabilă pe suprafaţa încadrată atât în Parcul Naţional, cât şi în perimetrul minier. Această soluţie nu ar afecta scopul urmărit prin declararea ariei protejate. Din totalul suprafeţei Parcului Naţional Buila Vânturariţa, de aproximativ 4.500 ha, doar 29 ha sunt necesare continuării activităţii miniere (16 ha pentru exploatare şi 13 ha pentru realizarea căilor de acces). Centrul de Cercetare a Mediului şi Valorificare Durabilă a Resurselor, din cadrul Universităţii din Craiova, a întocmit, la solicitarea SNS Salrom Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, o documentaţie profesionistă privind modificarea limitelor Parcului Naţional, aceasta fiind depusă la Ministerul Mediului (nr. 125612/17 septembrie 2007). Cu toate acestea, Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional a dat un aviz negativ, nefiind acceptată nicio variantă propusă de E.M. Râmnicu Vâlcea pentru rezolvarea situaţiei. Cinci luni mai târziu, Consiliul Ştiinţific şi-a dat acordul ca cele 16 ha suprapuse să fie incluse în zona de dezvoltare durabilă a parcului, însă a respins din nou ideea renunţării şi la cele 13 ha, necesare amenajării drumurilor pentru transportul calcarului către platforma chimică de la Râmnicu Vâlcea. În cazul în care, în continuare, exploatarea s-ar face doar în zona nesuprapusă cu aria protejată, resursele de calcar ar fi asigurate timp de maxim 14 ani. Dar, acest mod de exploatare nu este posibil din punct de vedere tehnic, întrucât nu se pot executa lucrările de deschidere absolut necesare extragerii rezervelor de calcar. Drept urmare, pentru ca activitatea minieră să se poată desfăşura în condiţii optime, E.M. Râmnicu Vâlcea are nevoie şi de cele 13 ha. Exploatarea zăcământului de calcar în zona Bistriţa este vitală pentru economia judeţului nostru, de această activitate depinzând în mod direct două dintre cele mai importante companii vâlcene: Oltchim şi Uzinele Sodice Govora. Suprafaţa Parcului Naţional Buila Vânturăriţa are şi statut de arie naturală protejată de interes comunitar, respectiv sit de importanţă comunitară – ROSCI0015 Buila Vânturăriţa declarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltărilor rurale nr. 1964/2007 privind instruirea regimului de arie naturala protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi sit de importanţă specială avifaunistică – ROSPA0025 Cozia – Buila – Vânturăriţa declarat prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
(Petre Coman)
