|luni, noiembrie 25, 2024
  • Follow Us!

Familia Tudor consideră ABUZIVE și NELEGALE măsurile de sechestru asigurator! 

maria_tudor21
Luni, 5 septembrie 2016, la Tribunalul București, a fost contestată măsura sechestrului asigurator pus pe bunurile și conturile firmelor Mariei Tudor și a celorlalți 8 vâlceni, implicați în dosarul privind o presupusă evaziune fiscală de 10 milioane de euro – scrie voceavalcii.ro

Avocatul Dragoș Ungureanu, unul dintre apărătorii familiei Tudor consideră măsura anchetatorilor de punere sub sechestru asupra tuturor bunurilor și asupra conturilor este  abuzivă și nelegală, mai ales că, în cazul vreunei vinovății, doar o parte din valoarea hotelului Riviera din Mamaia, estimată de procurori, ar acoperi presupusul prejudiciu.

Acesta a rezumat pentru publicația Vocea Vâlcii motivele pentru care afacerista vâlceană a considerat necesar să atace rezoluția procurorilor: În primul rând, nu a fost estimat niciun prejudiciu în legătură cu fapta ce se impută şi pentru care s-a dispus continuarea cercetărilor în dosar. În lipsa unui prejudiciu, luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor este abuzivă şi, prin aceasta, nelegală.

Art 249, alin. 5 C.pr.pen., aplicabil cauzei având în vedere scopul pentru care s-a dispus luarea măsurii asigurătorii, dispune expres că măsurile asigurătorii pot fi luate în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea cheltuielilor judiciare, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Afirmaţia generică referitoare la prejudicierea bugetului consolidat al statului prin fapta pentru care sunt cercetate cele 9 persoane (pag. 5, alin. 2 din ordonanţă) nu este suficientă pentru a putea fi dispuse măsuri asiguratorii.

În absenţa unei estimări a prezumtivului prejudiciu, acesta nu există, iar în absenţa unui prejudiciu nu pot fi dispuse măsuri asiguratorii”, consideră avocatul Dragoș Ungureanu.

Motivaţii contestaţie

1. Nu a fost estimat niciun prejudiciu în legătură cu fapta ce se impută şi pentru care s-a dispus continuarea corectărilor în dosarul nr. 63/P/2016.

În lipsa unui prejudiciu, luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mele este abuzivă şi prin aceasta, nelegală.

Art. 249, alin. 5 C.pr.pen.. aplicabil cauzei având în vedere scopul pentru care s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii, dispune expres că masurile asigurătorii pot fi luate în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea cheltuielilor judiciare… până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Afirmaţia generică referitoare la prejudicierea bugetului consolidat al statului prin fapta pentru care sunt cercetat (pag. 5. alin. 2 din ordonanţă) nu este suficientă pentru a putea fi dispuse măsuri asigurătorii.

În absenţa unei estimări a prezumtivului prejudiciu, acesta nu există, iar în absenţa unui prejudiciu nu pot fi dispuse măsuri asigurătorii.

De asemenea, în absenţa unei „valori probabile” a pagubei, nu pot fi luate măsuri asigurătorii deoarece nu se cunoaşte nici valoarea ce trebuie conservată prin sechestrul asupra bunurilor, art. 249. alin. 5 C.pr.pen. stabilind limita maximă în raport de valoarea probabilă a prejudiciului – până la concurenţa valorii probabile.

2. Nu există nici explicaţie cu privire la modul în care a fost estimat prejudiciul total de 10.000.000 euro prin faptele pentru care sunt urmăriţi cei 9 inculpaţi din dosar.

În condiţiile în care nu sunt estimate prejudicii pentru cele mai multe dintre faptele pentru care sunt urmăriţi cei 9 inculpaţi, estimarea globală a prejudiciului de 10.000.000 euro pentru toate faptele ce fac obiectul cercetării este abuzivă şi nelegală.

În ordonanţa din 01.09.2016 nu se arată nici cine a estimat prejudiciul, nici modalitatea în care fost făcută estimarea ori din ce se compune suma de 10.000.000 euro.

O asemenea estimare a prejudiciului, care nu cuprinde nici un element concret, fiind doar o simplă afirmaţie nesusţinută de date. acte. calcule verificabile este nelegală şi abuzivă.

3. Nu există nicio persoană vătămată sau o parte civilă care să fi invocat prejudiciul de 10.000.000 de euro.

În lipsa unei părţi prejudiciate este total nejustificată luarea măsurilor asigurătorii pentru recuperarea unui prejudiciu pe care nu l-a pretins nimeni.

În plus, estimarea prejudiciului a fost făcută de către organul de urmărire penală, iar nu de către o parte prejudiciată, aceasta fiind singura care îşi poate estima prejudiciul suferit

4. Măsurile asigurătorii sunt excesive, fiind încălcată limita stabilită de art. 249, alin. 5 C.pr.pen.

Având în vedere scopul luării măsurilor asigurătorii (în vederea recuperării pagubei produsă de infracţiune) şi dispoziţia legală aplicabilă (art. 249. alin 5 C.pr.pen), măsurile asigurătorii luate sunt excesive deoarece valoarea tuturor bunurilor imobile şi a sumelor de bani aflate în toate conturile, asupra cărora s-au luat măsurile asigurătorii (poprire şi sechestru), depăşeşte cu mult mai mult valoarea estimată a pagubei totale produse prin infracţiunile pentru care sunt urmăriţi toţi cei 9 inculpaţi în dosarul nr. ………. (Tudor Maria, Tudor Elena Maria, Marica Andreea Ioana, Uţă Gheorghe, Hoarcă Ramona, Uţă Liliana-Ioana, Macovei Elena, Baicu Gheorghe, Băiaşu Octavian).

Paguba totală produsă prin infracţiunile pentru care sunt urmăriţi penal cei 9 inculpaţi a fost estimată de organul de urmărire penală la suma de 10.000.000 curo.

Tot organul de urmărire penală a estimat că valoarea de piaţă a Complexului Riviera (hotel, piscină şi teren) din staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa este de 66.000.000 lei (pag 2 şi 4 din ordonanţă), care reprezintă circa 15.000.000 euro (calculat la un curs de 4,4 lei euro);

Iată că, singur, imobilul Complex Riviera din Mamaia, în valoare estimată chiar de organul de urmărire penală de 66.000.000 lei (15.000.000 euro), era suficientă pentru conservarea posibilităţii de recuperare a pagubei estimate la 10.000.000 euro.

Dincolo de discuţiile privind modalitatea de stabilire a prejudiciului global, faţă de împrejurarea că nu există prejudiciu estimat pentru cele mai multe dintre faptele pentru care sunt cercetaţi cei 9 inculpaţi, dar că, totuşi, a fost estimat un prejudiciu global de 10.000.000 euro, era mai mult decât suficientă măsura asiguratorie asupra imobilului a căruia valoare a fost estimată la 66.000,000 lei (15.000.000 euro).

5. Nu a fost estimată o valoare a bunurilor asupra cărora s-a luat măsura sechestrului, iar măsura popririi asupra sumelor de bani aliate în conturi a fost luată fără a fi verificată existenţa unor sume de bani în conturile bancare la care se referă măsura dispusă.

Art. 249, alin. 5 C.pr.pen. stabileşte că măsurile asiguratorii pot fi luate în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea cheltuielilor judiciare… până la concurenţa valorii probabile a acestora.

(…)

Niciuna din aceste obligaţii nu au fost îndeplinite deoarece organul de urmărire nici nu a estimat valoarea bunurilor, nici nu a verificat existenţa unor sume de bani în conturi.

În mod arbitrar au fost luate măsurile asigurătorii asupra a:

– peste 70 de conturi bancare aparţinând inculpaţilor;

– 973 294 mp (94.33 ha) teren aparţinând inculpaţilor;

– 8 construcţii aparţinând inculpaţilor, printre care se regăseşte Complexul Riviera din Mamaia care cuprinde hotel cu 14 etaje, piscină şi parcare, precum şi 5 imobile ce constituie locuinţele unora dintre inculpaţi, printre care şi subsemnatul.

În lipsa unei estimări a bunurilor şi a sumelor de bani aflate în conturile bancare, măsura este abuzivă şi nelegală deoarece nu poate fi cunoscută şi, implicit, nici respectată condiţia prevăzută de art. 294. alin. 5 C.pr.pen. cu privire la limita valorii bunurilor asupra cărora se iau măsurile asigurătorii: până la concurenţa valorii probabile a pagubei produse prin infracţiune.

6. Poprirea asiguratorie dispusă asupra celor patru conturi bancare ale mele deschise la CEC BANK SA, ING BANK N.V. AMSTERDAM – SUCURSALA BUCUREŞTI şi RAIFFEISEN BANK SA este abuzivă si nelegală.

În niciunul din cele patru conturi nu s-au aflat şi nu se află sume de bani, unul fiind contul în care încasez salariul şi la care am ataşat cârdul de salariu, iar celelalte fiind conturile aferente contractelor de credit pe care le-am încheiat cu băncile şi prin care plătesc ratele de credit.

Luarea măsurii popririi asigurătorii asupra acestor conturi mă împiedică să încasez salariul din care îmi asigur existenţa, precum şi să-mi îndeplinesc obligaţia de plată a ratelor de credit.

Luarea măsurii popririi asupra contului în care încasez salariul nu prevede limitele popririi, astfel cum sunt prevăzute de art. 729 C.pr.civ.. iar banca nu poate cenzura măsura dispusă prin aplicarea ei în limitele legii.

Ca urmare, potrivii art. 730 C.pr.civ. măsura popririi este nulă de drept deoarece încalcă art. 729 C.pr.civ.

Cât priveşte conturile curente ataşate conturilor de credit măsura popririi nu putea fi dispusă deoarece sumele de bani reprezentând ratele de credit sunt proprietatea băncii şi nu a mea.

7. Luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ipotecate şi/sau afectate de clauza de inalienabilitate este nelegală, având în vedere dispoziţiile art. 627 C.civ., art. 2.343 C.civ. şi art. 2.345 C.civ.

Pentru garantarea unora din creditele contractate cu băncile subsemnata am constituit ipotecă în favoarea creditorilor asupra unora din bunurile imobile ce fac obiectul sechestrului asigurător, fiind stabilită şi o clauză de inalienabilitate.

Ipoteca şi clauza de inalienabilitate stipulată cu respectarea dispoziţiilor legale şi cu privire la care s-au făcut formalităţile cerute de lege sunt opozabile şi organului de urmărire penală, motiv pentru care măsura sechestrului asigurător asupra unor astfel de bunuri este nelegală.

8. Nu există nici un element, cu atât mai puţin probe temeinice, care să confirme caracterul rezonabil al suspiciunilor organului de urmărire cu privire la săvârşirea de către mine a infracţiunii de evaziune fiscală, motiv pentru care şi măsurile asigurătorii dispuse sunt abuzive, fiind lipsite de fundament.

Se afirmă că aş fi înregistrat în documentele financiar contabile şi în documentele justificative fiscale ale SC Olăneşti Riviera SA facturi fiscale false reprezentând operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri şi prestări de servicii emise de cinci societăţi.

În niciunul din actele întocmite de procuror despre care am luat cunoştinţă nu se arată, în concret, nici care sunt facturile fiscale false (număr, data emiterii, valoare, obiect), nici la ce se referă achiziţiile nereale de bunuri sau prestările de servicii nereale (care sunt bunurile neachiziţionate şi serviciile neprestate în realitate).

Cu privire la relaţia cu TRANSERVICE SRL se arată că ar fi vorba despre „minim” 15 facturi fiscale fără a se arăta în concret care sunt aceste facturi şi la ce se referă (bunuri sau servicii), ori cum şi de ce s-a stabilit că este vorba despre un „minim”. Organul de urmărire nu arată dacă a presupus că ar fi mai multe asemenea facturi, iar dacă a presupus pe ce se întemeiază presupunerea.

Cu privire la relaţiile cu celelalte societăţi, în unele cazuri se arată doar intervale de timp, în cazul relaţiei cu SC Lifi Tour SRL sunt arătate generic operaţiuni economice din anul 2015 care au stat la baza rambursărilor de TVA „solicitate prin” Lifi Tour, fără a fi indicate operaţiunile concrete, care este valoarea TVA solicitată la rambursare şi nici operaţiunea prin care am solicitat TVA la rambursare „prin” SC Lifi Tour SRL.

În cazul relaţiei cu SC Vezi Televiziune SRL este arătat generic „transferul proprietăţii subsolului Televiziunii VTV”, fără a se indica cine a transferat către cine respectivul subsol şi motivul pentru care acest transfer ar fi ilicit.

Nu este indicat niciun element concret să justifice suspiciunea cu privire la săvârşirea faptei de evaziune fiscală.

Or, simplele afirmaţii generice, fără indicarea în mod concret a facturilor false şi a operaţiunilor comerciale nereale, deci fără niciun un suport probator, nu justifică nici măcar suspiciunile rezonabile, cu atât mai puţin dispunerea de măsuri asigurătorii.

Astfel cum se arată în pag. 7 a ordonanţei din 01.09.2016, măsurile asigurătorii au fost dispuse în vederea recuperării pagubei produse prin infracţiune, iar temeiul de drept este art. 249 C.pr.pen (menţionarea art. 255 C.pr.pen, considerăm a fi o eroare materială deoarece nu este incident).

Potrivit art. 249. alin. 5 C.pr.pen., aplicabil, măsurile asigurătorii in vederea reparării pagubei produse prin infracţiune fi pentru garantarea cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Leave a Response