Remus Borza, deputat ALDE: Strategia de privatizare a Hidroelectrica trebuie schimbată, statul trebuie să-şi vândă direct acţiunile
„Eu văd o creştere economică de 4% şi nu de 5,2% cât este în proiectul de buget.“
Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, controlat de stat prin Ministerul Energiei, nu ar trebui să se listeze până când strategia de privatizare nu se va schimba, astfel încât statul să vândă direct cel puţin 15% din companie şi să nu mai fie emise acţiuni noi, spune fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, actual deputat ALDE Remus Borza.
„Hidroelectrica nu are nevoie de bani din listare. Schimbând strategia de privatizare a Hidroelectrica statul român va putea încasa minimum 700 milioane euro pe participaţiunile de 15%. Având o EBITDA constantă pentru al treilea an de 500 milioane euro, listarea unei companii energetice la un multiplu de 15 EBITDA azi înseamnă o valoare de piaţă de 7,5 mld. euro“, a spus Borza, invitat la ZF Live. Spre comparaţie, OMV Petrom (SNP), cel mai mare emitent listat la BVB, are o capitalizare de 3,7 mld. euro. Statul român are 80% din Hidroelectrica, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 20%.
Hidroelectrica a fost evaluată în 2016 la la 2,9 miliarde de euro (13,1 miliarde de lei), în creştere cu 16% faţă de 2015, fiind cea mai valoroasă companie din România, conform catalogului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România.
După ce bugetul pe 2017 va trece de Parlament, Borza spune că vor exista discuţii despre listarea Hidroelectrica.
Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă în vara anului 2016, după patru ani de restructurări, renunţarea la contractele cu „băieţii deştepţi“ şi reducerea cheltuielilor. Compania a estimat pentru 2016 un profit brut de 1,5 mld. lei şi venituri de 3,3 mld. lei.
Remus Borza urmează să renunţe la părţile sociale ale firmei Euro Insol, lichidator judiciar al mai multor companii, pentru a-şi putea continua cariera în politică, fiind deputat în cadrul ALDE. Borza a renunţat la venituri anuale de 2 mil. euro pentru 800 de euro pe lună, cât este salariul unui deputat.
De asemenea, el estimează pentru România o creştere economică de 4%, faţă de 5,2% cât este previzionat în proiectul de buget pe 2017. „Creşterea pe care o văd eu este în jur de 4%. În condiţiile în care există linişte, stabilitate. Am început anul prost, pe teme sterile. Câtă vreme nu există armonie, conlucrare între palate, nu vom putea ajunge nici măcar la o creştere economică de 4%. Este foarte multă volatilitate în piaţă, depinde şi de contextul internaţional“.
În ce priveşte bugetul pentru 2017, el consideră că asumţia gradului de colectare a veniturilor bugetare este eronată. „Pe lângă creşterea economică, o altă asumţie greşită este creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare. Anul trecut am avut cel mai mic grad de colectare din ultimii 10 ani, de 221 miliarde lei, de 29%. La un PIB al României anul trecut de 758 mld. lei, mai mare cu 40 mld lei. decât în 2015, am avut peformanţă mai mică, nu s-au colectat banii. PSD şi-a propus să ajungem până în 2020 la un grad de colectare de 32%. Este sinucigaş, trebuie să avem acest grad în 2017, până în 2020 să avem 35-36%.“
Măririle de salarii pentru sectorul bugetar, creşterea punctului de pensie, majorarea salariului minim, creşterea burselor pentru studenţi şi reducerea TVA sunt binevenite, atât timp cât statul şi încasează venituri, a mai subliniat fostul administrator judiciar al Hidroelectrica.
„Avem o evaziune în zona de TVA, avem un potenţial de TVA de 19 mld. euro, am colectat 11 mld. euro, cu 8 mld. euro se puteau face foarte multe. (…) Trebuie restructurat din temelii ANAF-ul, nimeni nu are nicio scuză să nu-şi plătească impozitul pe venit/profit şi TVA-ul“.
Remus Borza mai susţine că România ar trebui să implementeze până la 1 iunie directiva europeană prin care multinaţionalele să plătească impozitul în ţară şi să nu-şi mai externalizeze profitul.
Totodată, el consideră că ministerul Energiei, portofoliu deţinut de ALDE, va avea multe responsabilităţi.
„Sunt multe bombe cu ceas în curtea ministerului Energiei. Este problema RAANULUI (Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare), o companie în faliment, este vorba de stocul strategic de apă grea din România.(… ) Mai este problema redevenţelor Petrom, o privatizare cu cântec. Propun calcularea redevenţelor la un preţ corect, să fie aliniate la nivelul pieţelor europene“.
