Atacul
– Atenţie, la mine ! Parcă îl aud pe Coică Petănaş, scribălăul de ocazie, ieşit „ moţ” în vremurile astea fără nici un Dumnezeu, cu toate că acesta este des invocat de lumea bătută chiar de el, că-i sfânt oricum şi vi revărsată în prostie, pretutindeni, parcă îl aud, ziceam, cum vrea să se facă şi el ascultat o dată…..
Pentru că, trăind o vreme în umbra lui Rugăreanu, preluat apoi de umbra lui Pământescu şi tutelat de Nelă Scârbu, Coică Petănaş n-a mai avut timp ca să-şi croiască oarece personalitate, de făurit nici atât….
Aşa că, văzându-se în fruntea bucatelor la „ Traiul Colinei”, punând la cap frânturi de reţete rămase de la Rugăreanu, îndemnuri alogene de la Pământescu şi „ atacuri” slugarnice de la Nelă Scârbu, scribălăul se puse p etreabă. Treişpe ştiri „ după ureche” înşirate pe coloane din stânga, şapte de la morgă, cinci despre capre vioalate, un reportaj „ din burtă” aruncat la mijloc, opt despre sporturi fără miză şi alte câteva anunţuri repetate la nesfârşit au ţinut „ Traiul colinei” câţiva ani. Şi poate că mai ţineau câţiva dar ifosele lui Coică Petănaş au crescut imens, doar anul electoral, abia trecut, a fost şi s-a lăsat cam Fiat de toată mirarea, şi dacă ifosele au crescut, de ce nu şi metodele „ de lucru” ?. Aşa că a început atacul!
Atenţie , la mine! Săptămâna asta îl avem în vizor pe Lătaru! Scormoniţi, mirosiţi, târnosiţi!…. E imposibil să nu aflăm noi ceva compromiţător. Se aude ?
Ne legăm şi de fluierat ?
Nu iertaţi nimic!
Şi despre revoluţie ?
Mai ales ! Hai la treabă! Pe joi să avem dosarul complet!
Dar, de ce dosar, şefu?
Bă, vreţi salarii mari?
Daa! Se auziră vocile slugilor sale !
Atunci , la treabă ! Şi cât ai zice peşte, dosarul se măreşte, se întregeşte şi prăjeşte. Da, pentru că joi, Coică Petănaş s-a prezentat la Lătaru în birou şi i-a întins pe masă ditamai „ Traiul Colinei”, numai bun de prăjit funcţia domnului Lătaru….
Bătrâne îl luă cu tupeu scribălăul, dacă dai tu reclamă de cinci sute de milioane, rup asta imediat. Dacă nu, mâine faci explozie!…. Şi azi aşa, mâine tot aşa cu Scobescu, poimâine identic cu Guiţă, luni şi luni….aproape în progresie aritmetică, până când a dat de Tropoteanu.
– Atenţie, la mine! Şi-a ascuţit iar glasul Coică! Şo pe Tropoteanu. Că asta are bani! Şi-aşa aerul n-are valoare! Pe el! Şi-ntr-o săptămână „ Traiul Colinei” s-a umplut de reclamaţi fantastice, intoxicări aeriene, viermi aerieni şi impurităţi microscopice, iar când scribălăul şi-a prezentat „ opera” cu pretenţiile de rigoare, Tropoteanu nu s-a speriat. Mai mult, l-a poftit puţin până afară şi în câteva luni i-a demonstrat scribălăului cum se derulează un „ atac”. Pe bune, cu magiştri, cu mincinoşi calificaţi, cu văzători şi nevăzători, că astăzi „ Traiul Colinei” este o amintire, iar Coică Petănaş e de găsit tocmai acolo, de unde a venit…. În colţ.
George Achim
