O nouă localitate pe harta judeţului 

O nouă localitate pe harta judeţului

• Utilităţile trebuie duse pe Vârful Romani O nouă localitate este pe cale să se „nască” pe harta judeţului Vâlcea. La iniţiativa conducerii Primăriei Horezu, pe Vârful Romani vor răsări în curând sute de vile, care vor forma practic o nouă staţiune. 700 de contracte de concesiune au fost deja aprobate la Horezu şi alte 7-800 de cereri aşteaptă la rând.

Oraşul Horezu este cunoscut ca centru etnografic şi ca un vechi centru de ceramică populară. Din punct de vedere al ocupaţiilor tradiţionale, Horezu este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creşterea animalelor, olăritului, exploatarea şi prelucrarea lemnului. Olăritul continuă să reprezinte emblema locului.

De asemenea trebuie remarcata poziţia privilegiată din nordul Olteniei, unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din ţară, majoritatea în aproprierea Horezului.

7 construcţii începute

Deşi în prezent, în viitoarea staţiune care ţine de Romanii de Sus – Horezu nu are utilităţi, curentul electric lipsind, iar asfaltul urmând să ajungă acolo abia în următorul an, şapte temerari care au concesionat terenuri în zonă s-au apucat deja să-şi construiască vile sau pensiuni pe terenurile care le-au fost concesionate. „Toate casele urmează să fie construite după acelaşi model, pentru că vrem să avem o arhitectură comună.

Am mai pus o condiţie importantă, cred eu, aceea de a nu se concesiona terenuri de mai puţin de 1000 de metri pătraţi fiecare, pentru că nu vreau să ajungem să ne confruntăm cu problemele care sunt acum, cu aglomeraţia, la Rânca. 7 persoane au început deja construcţia acolo. Din păcate, arhitectul care se ocupa de proiecte a plecat, şi acum suntem în căutare de un nou arhitect.” – spune primarul de la Horezu, Gheorghe Niţă. Acesta a gândit parcelele de teren de minim 1000 de metri pătraţi şi pentru ca „investitorii” din zonă să poată accesa cu timpul fonduri europene, fie individual, fie împreună.

Cerere mai mare decât oferta Oferta iniţială a Primăriei Horezu, de a oferi câte 1000 de metri pătraţi pentru doritori, prin concesiune, cu condiţia să înceapă construcţia într-un an de la alocare s-a dovedit a fi tot ce aşteptau sute de investitori. „La început, cuprinsesem în PUZ 400 de loturi, dar acum am ajuns la aproape o mie, iar peste 7 – 8 ani probabil că vom ajunge la 7 – 8000 . Este practic o nouă localitate pe hartă, a 90-a din judeţ, de aceea trebuie gândită o arhitectură specifică urbană, în care trebuie cuprinse spaţii de parcare, cârciumi, farmacie, chiar şi biserică. Locul este căutat, mai ales de cei care fug de aglomeraţia urbană.

Condiţia este că trebuie să plătească 70 de euro pe an, iar terenul le aparţine atâta timp cât au construcţia în picioare” – mai spune primarul oraşului Horezu. Curent cu … mori de vânt Pentru ca zona respectivă să poată avea electricitate, curentul ar trebui dus în vârful muntelui 14 kilometri, din satul cel mai apropiat, dar investiţia imensă i-a speriat pe reprezentanţii CEZ până acum.

Cum fără curent electric ar fi imposibil de asigurat celelalte utilităţi în zonă, conducerea administraţiei din Horezu a recurs şi la idei originale, care sunt însă la stadiul de proiecte. „Au apărut câteva firme olandeze şi franceze care ar fi interesate să monteze acolo nişte eoliene, dar deocamdată suntem la stadiul de discuţii. Urmează să vină şi să monteze nişte morişti mici, cu care să măsoare viteza vântului, să vadă în ce măsuri investiţia ar fi oportună pentru ei.

Am discutat şi cu cei de la CEZ, le-am explicat că acolo vor apărea în jur de 1000 de consumatori, dar nu i-am convins până acum să ducă până acolo curentul. Austriecii vor să pună panouri fotovoltaice, m-au întrebat dacă am 5 hectare de teren disponibil pentru asta, şi avem, pe izlazul care are 150 de hectare şi care este folosit trei luni pe an.” – mai spune primarul.

Dacă ar fi electricitate, celelalte utilităţi, cum sunt apa sau canalul ar ajunge mult mai uşor pe munte. De gaze nu prea poate fi vorba deocamdată, pentru că eforturile conducerii oraşului, de a-i cointeresa pe cei de la Distrigaz să lege localitatea la Vâlcea sau de la Alunu s-au soldat cu refuzuri, deoarece s-a considerat că investiţia nu ar fi fost acoperită de consum, deşi această investiţia ar fi egalizat presiunea în reţea.. În anul 1995, localitatea ar fi putut beneficia de această utilitate, dar şansa a fost ratată, din cauza localnicilor, care nu s-au înghesuit să declare că s-ar înscrie pe lista de aşteptare.

În aceste condiţii, asfaltul pare cea mai mică dintre probleme. Printr-un proiect SAPARD pe măsura 3.5, Primăria a câştigat un proiect în valoare de 1,2 milioane de euro, pentru a asfalta 8 din cei 14 kilometri de drum până la viitoarea staţiune, restul drumului fiind în proprietatea obştii de moşneni. Lucrările efective de amenajare a drumului vor începe în primăvara anului viitor, în lunile martie sau aprilie, urmând să fie finalizate la sfârşitul lunii august. „Dacă vor veni cei cu moriştile s-au angajat ei că vor amenaja încă un drum, pe la Tănăseşti, pentru că nu vor putea urca instalaţiile pe drumul făcut de noi, o paletă din aceea are 25 – 30 de metri.

Ar urma să bage curentul în sistemul naţional.” – mai spune primarul. Oltenii se înghesuie la Horezu În ciuda acestor neajunsuri, o grămadă de olteni, dar nu numai s-au înghesuit să concesioneze terenuri pe Vârful Romani. Cei mai mulţi dintre solicitanţi sunt din Craiova, Slobozia, Drăgăşani şi chiar vâlceni, încântaţi de peisajul de vis. Există însă şi sceptici, care nu cred că staţiunea se va realiza prea curând. „Eu nu cred că vor reuşi prea curând să ducă utilităţile acolo, este un peisaj mirific, este adevărat, eu acolo aş vrea să mă mut dacă aş putea, să mă rup de lume, dar nu ai ce face fără utilităţi.” – spune vâlceanul Doru Mirea, un iubitor al muntelui.