Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declansat procedura de revocare din functie a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi. Tudorel Toader a anuntat joi ca va trimite raportul pe care l-a realizat despre sefa DNA, insotit de propunerea de revocare, catre sectia de procurori a CSM si catre presedintele Romaniei. Reamintim ca decizia finala privind revocarea sefei DNA este a presedintelui Klaus Iohannis, dupa ce acesta primeste avizul consultativ al CSM.

Tudorel Toader a facut un rechizitoriu in 20 de puncte al activitatii sefei DNA, reprosandu-i faptele, actiunile si chiar si declaratiile din ultimul an. Tudorel Toader a acuzat-o pe sefa DNA ca, prin declaratiile date in interviuri pentru presa internationala, a defaimat Romania.

Principalele acuzatii aduse de Tudorel Toader pentru Laura Codruta Kovesi:
– a incalcat Constitutia prin anchetarea OUG 13
– a continuat sa incalce Constitutia prin anchetarea HG-urilor privind trecerea lacului Belina de la statul roman la Teldrum
– comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor
– prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic
– contestarea actelor si autoritatii CCR
– incercarea de a obtine condamnari cu orice pret
– Cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate
– Neimplicarea procurorului-sef DNA in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori
falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice
– Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori, si ma refer  la DNA Ploiesti

• Avem o justitie. Unii spun  ca e buna, altii ca e rea. Justitia trebuie sa fie egala pentru toti, sa fie in slujba cetateanului, sa fie buna, nu si rea. In urma cu 6 luni, se implineau 6 luni de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei. Atunci prezentam directiile de modificare pentru legile justitiei
• Legile de modificare au fost adoptate e adevarat cu unele modificari, cateva solutii au fost declarate neconstitutionale, vor fi modificate de parlament, in sensul deciziilor CCR, in final vor fi promulgate si publicate in MOF, urmand sa produca efecte juridice. Dupa alte 6 luni, se implineste exact un an de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei
• Tot impreuna ne aflam azi aici si va voi prezenta raportul privind activitatea manageriala de la DNA
• Demnitatea de procuror e absolut respectabila daca e eexercitata in limitele competentelor constitutionale, cu buna credinta, pentru a servi binelui public, valoare care reprezinta una dintre exigentele statului de drept
• Personal, am inceput activitatea profesionala ca procuror. Eram sef de promotie, mi s-a propus sa raman asistent universitar la Drept in Iasi, prima facultate de drept infiintata in Romania. Puteam sa optez pentru a fi judecator, notar sau avocat, dar am optat pentru demnitatea de procuror. Am fost si sunt foarte multumit de respectiva optiune pentru ca atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale, chiar daca ulterior m-am intors la Facultate, am urmat toate treptele carierei universitare, am exercitat prerogativele functiei de cancelar, 3 ani, prodecan, 8 ani, decan, 12 ani iar din februarie 2016 sunt rectorul universitatii
• Prezentul raport nu reprezinta o evaluare a activitatii DNA. Raportul de sinteza privind activitatea ministerului Public, DIICOT si DNA va fi prezentat parlamentului conform legii. Pana la finalul lui februarie, trebuie sa primesc respectivele rapoarte, sa realizez o sinteza a lor, pe care o voi prezenta. Prin urmare, obligatia din legea 304 nu are legatura cu raportul privind activitatea manageriala la DNA, prezentat azi.
• Raportul de fata reprezina luarea de pozitie a ministrului determinata de rolul sau constitutional, art 132, care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului
• Elaborarea raportului a fost realizata pe fondul dezbaterilor care au capatat o amploare deosebita in spatiul public in ultimul an, dezbateri care au divizat profund opinia publica, au ridicat la cote nemaintalnite in istoria recenta atacurile la persoana si punerea in discutie a unor valori constitutionale, precum prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare, liberatea persoanei, care au polarizat atentia forurilor europene, au declansat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost folosite niciodata fata de Romania, amenintand realizarea obiectivelor asumate de ridicare a MCV si punand chiar in pericol statul de drept
• Luarea de pozitie priveste activitatea sefului DNA si se bazeaza pe prevederile legale privind competenta ministrului de a cere revocarea sefului DNA in cazul nerespectarii atributiilor
• Potrivit art 51 al 3 din legea 303, la verificarea organizarii eficiente a activitatii, vor fi avute in vedere urmatoarele criterii: folosirea adecvata a resurselor, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale, repartizarea sarcinilor
• Fata de cadrul legal invocat, am realizat o analiza privind organizarea eficienta, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitatilor, aptitudinile manageriale ale procurorului sef al DNA, in perioada feb 2017 – feb 2018, iar etapele institutionale premergatoare au fost si sunt urmatoarele:
• Raportul de evaluare a eficientei manageriale si a modului de indeplinire a obligatiilor procurorului-sef, urmare a pronuntarii de catre CCR a Ceciziei 68/2017 prin care s-a constatat ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre ministerul public – respectiv DNA, si Guvern. Conflict generat de actiunea PICCJ de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului.
• Am conchis atunci faptul ca rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor in raport de faptele constatate oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori alte masuri institutionale
• Am pornit de la controlul pe care l-am solicitat Inspectiei Judiciare, de a face o verificare manageriala de fond la DNA, in conditiile in care ultimii zece ani nu se facuse nici una, cu exceptia celor punctuale pornite de la sesizari
• Partea de concluzii a prezentului raport se bazeaza pe acumularile de la inceputul perioadei de referinta, pe analiza actelor si faptelor actiunilor concrete, inclusiv a declaratiilor publice ale procurorului-sef DNA
• Intru in fondul de analiza a raportului:
• Daca as sari direct la concluzii, v-as spune ca acele concluzii sunt fundamentate pe un numar de 20 de puncte, care prezinta 20 de categorii de acte si fapte, mentionate in raport.
• (Rumoare in randul ziaristilor, care cer sa treaca rapid la concluzii. Tudorel Toader: Cine nu vrea sa ramana facem un minut de pauza si puteti sa mergeti. Acum o saptamana spuneati ca am vorbit prea putin. Consider ca in seara asta sa spuneti ca am compensat. Va asigur ca voi vorbi mult mai putin decat ar trebui sa vorbesc)
• Punctul 1: Am retinut o situatie fara precedent in cadrul raporturilor dintre autoritatile publice din Romania: Intr-un singur an, 2017, au fost inregistrate trei conflicte juridice de natura constitutionala, in cadrul carora DNA prin conducerea sa a fost chemata in fata instantei de contencios constitutional. Trei conflicte in care CCR a circumstantiat ferm compententa DNA in doua dintre ele, sanctionand comportamentul lipsit de loialitate, neconstitutional, din partea procurorului sef al DNA.
• Am aratat prin raportul de analiza a activitatii procurorului sef DNA din martie 2017 ca in sine constatarea unui singur conflict juridic nu are aptitudinea de a determina revocarea conducatorului institutiei. Conduitele contrare constitutiei, izolate, pot fi indreptate.
• Concluziile sunt evident diferite cand incalcarea constitutiei depaseste limitele de competenta prevazute de constitutie si de lege, cand incalcarile devin sistematice
• In mai putin de jumatate de an de la decizia 68/2017, DNA prin conducerea sa a fost chemata iarasi in fata CCR, pentru inca doua conflicte de natura constitutionala. Asadar, trei sesizari intr-un singur an, dintre care in doua CCR a constatat existenta unei incalcari a constitutiei, de catre DNA, prin conducerea sa.
• In a treia situatie, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a facut in considerente necesarele precizari prin care a orientat pe viitor conduita DNA, in sensul ca nu poate ancheta oportunitatea adoptarii unei HG. Acolo era o OUG, aici era vorba de HG.
• E un bilant semnificativ si daca privim din perspectiva activitatii CCR: Daca examinam cea mai recenta statistica a CCR, care releva ca numarul deciziilor prin care se constata conflicte juridice constitutionale intre autoritati au fost de 13, dintr-un numar de 39 de decizii de la momentul revizuirii Constitutiei din 2003
• In 14 ani, au fost constatate 13 conflicte, dintre care 2 in 2017 si generate de catre DNA
• Prin incalcarea limitelor de competenta in raport cu Parlamentul, Guvernul, CCR, printr-o conduita contrara principiului colaborarii loiale. Prin decizia 68, CCR a retinut ca Ministerul Public s-a considerat competent sa verifice oportunitatea si implicit legalitatea adoptarii OUG
• O astfel de conduita, a spus Curtea, echivaleaza cu incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat. Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau CCR.
• Ministerul Public, prin DNA, si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional. Mai spunea Curtea ca actiunea Ministerului Public creaza o presiune asupra membrilor Guvernului.
• Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui mare numar de funcitonari publici, ministri, a detemrinat o stare de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creaindu-se premisele unui blocaj. Sub imperiul unei temeri de formularea unor viitoare acuzatii, Guvernul e blocat in activitatea sa de leguitor
• Curtea Constitutionala a constatat un conflict juridic constitutional, retinand conduita pe care trebuie sa o urmeze DNA, in sensul abtinerii de la actiuni care au ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Ministerul Public nu are competenta sa desfasoare activitati de cercetare penala pentru oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
• Un singur act nu e de natura sa determine o sanctiune, spuneam atunci (in marti 2017 – n.red.)
• Ulterior, prin decizia 611 / 2017, referitoare la cerrerile de solutionare a conflictelor juridice constitutionale dintre Parlament si ministerul Public, pe de o parte, formulate de presedintele Senatului si Camerei, Curtea Constitutionala a constatat iar un conflict juridic de natura constitutionala prin refuzul procurorului-sef de a se prezenta in fata comisiei speciale de ancheta a Parlamentului pentru alegerile din 2009.
• CCR a retinut in ce o priveste pe doamna Kovesi ca a refuzat sa dea curs celor trei invitatii si sa se prezinta in fata comisiei speciale, iar la solicitarea de a raspunde in scris, a dat un raspuns incomplet, care a contribuit la prelungirea perioadei de activitate a respectivei comisii. Si aici CCR a constatat ca prin refuzul de prezentare s-a creat un blocaj in activitatea comisiei, care a dus la prelungirea cu 60 de zile a termenului
• CCR a stabilit ca in aplicarea colaborarii loiale intre institutii, au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile
• Concluzionand, CCR a stabilit ca procurorul-sef DNA inlatura a priori orice colaborare loiala cu parlamentul, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment public cu interes desebit, daca s-a aflat intr-un anumit loc la momentul alegerilor prezidentiale din 2014
• CCR a statuat ca prin refuzul de a se prezenta in fata Comisiei si de a prezenta informatiile solicitate, este incalcata autoritatea Parlamentului, organ reprezentativ al poporului, si desfasurarea activitatii sale
• In al patrulea rand, prin decizia 757/2017 asupra cererii de solutionare a unui conflict juridic constitutional dintre Guvern si DNA, legat de anchetarea emiterii a doua HG, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a precizat in considerentele deciziei, care sunt obligatorii, ca in privinta oportunitatii emiterii actului administrativ individual parchetul nu are competenta de a incepe urmarirea penala, dar poate cerceta faptele de natura penala savarsite in legatura cu emiterea. Daca legea permite realizarea unei anumite operatiuni administrative, nu poate fi pusa in discutie cenzurarea oportunitatii. Aceste considerente le reiau pe cele din decizia 68 a CCR
• Iti pui intrebarea cum de, in conditiile in care cu jumatate de an urma CCR spune ca procurorul nu poate ancheta oportunitatea, ulterior sub considerentul ca e vorba de HG si nu OUG, au fost verificate absolut aceleasi aspecte
• In al cincilea rand, din comunicatul DNA privind verificarea celor doua HG (legate de cazul lacului Belina – n.red.), s-a prevazut ca au fost incalcate prevederile Constitutiei si Legii 213/1998. Scria in comunicat ca au fost incalcate o serie de dispozitii ce reglementeaza normele de tehnica legislativa. DNA s-a erijat in evaluator fara nicio distinctie inclusiv asupra aspectelor de oportunitate in adoptarea HG.
• In partea speciala a Codului Penal sunt prevazute faptele penale, infractiunile, nu in legea privind tehnica legislativa sau proprietatea publica. In legislatia penala avem probabil prea multe incriminari, aproape o mie, dar niciuna nu are denumirea marginala in fapta de a adoptare a unui act normativ cu incalcarea normelor de tehnica legislativa. Nu constituie infractiune, nu o verifica procurorul, o sanctioneaza CCR, instanta de contencios administrativ daca e de rang infralegal.
• In al saselea rand, ulterior acestui fapt, afirmand ca cele cuprinse in comunicat au exprimat simple opinii ale institutiei, stiti bine ca DNA a retras comunicatul,  apreciem ca e inadmisibila o astfel de abordare oprin care sunt afectate valori si drepturi fundamentale ale unei persoane fizice. Ca ministru, nu pot sa exprim simple opinii cand te referi la demnitatea, libertatea unei persoane. In randul 7, trei conflcite juridice de natura constitutionala, in mai putin de un an calendaristic, in prezentarea … (Ziaristii incep sa vocifereze, vor o concluzie, cer o discutie cu ministrul)
• … …sunt si avizele date de Comisia de la Venetia,  – am ajuns la pagina 11 din pagina 36 – pun acest raport pe pagina MJ, il veti dezbate, comenta, dupa care eventual voi veni si voi tine o conferinta de presa
• Comisia de la Venetia prevedea in 2012 ca Romania contururile politice si constitutionale trebuie dezvoltate, demnitarii nu urmaresc intotdeauna interesele statului ca un intreg
• CCR a constatat ca prin conduita sa sefa DNA nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatile, ci refuza sa participe la clarificare aunor aspecte legate de un interes de ordin public
• In al optulea rand, am retinut comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor
• In realizarea angajamentului asumat prin precendetul raport, am solicitat in iulie 2017 un control al Inspectiei Judiciare la DNA. In cuprinsul raportului, se consemneaza o serie de dificultati, intampinate de inspectori, retinandu-se inclusiv indicii cu privire la savarsirea abaterii discipliniare constand in obstructioarea activitatii inspectorilor de catre sefa DNA.
• Ziaristii vocifereaza din nou, dupa 50 de minute de citire a raportului care oricum urmeaza sa fie postat pe site-ul Ministerului Justitiei. Tudorel Toader continua imperturbabil sa citeasca raportul
• In al noualea rand, implicarea in anchetele altor procurori realizate cu incalcarea competentelor constitutionale. Declaratii publice de notorietate releva comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi ca personal a supravegheat ancheta procurorilor in legatura cu OUG 13. Citez: „Eu mi-am asuma acest dosar impreuna cu dl procuror x si y, nu au facut un milimetru la stanga s-au la dreapta fara ca eu sa spun da”. Se observa o implicare in realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice, intr-o ancheta contrara limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o indreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o releva iesirile in spatiul public
• In al zecelea rand, prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolva dupa rezonanta publica pe care o au, nu dupa calitatea persoanei anchetate, ci in ordinea cronologica a inscrierii sesizarii. Am aici referiri la articolele 99 lit c din 303, 99 lit m din aceeasi lege
• In al 11-lea rand, cu prilejul unor evenimente publice – Contestarea actelor si autoritatii CCR – sefa DNA a invinovatit practic CCR punand pe seama deciziilor Curtii pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte apreciate ca fiind de natura penala. „Din acest motiv procurorii mai pot investiga doar faptele de abuz in serviciu in care s-a incalcat legislatia primara. Reiese ca societatea ramane neaprata in fata unor astfel de practici, dupa de decizia CCR. Pe langa pierderile de milioane de euro, intreaga societate va privi cum cei cu functii publice vor urmari satisfacerea unor interese diferite de ale societatii”
• In al 12-lea rand, la inceputul lui 2017, sefa DNA a declara ca se teme de desfiintarea DNA. In alt interviu, la Euronews, s-a lansat intr-o critica dura a proiectelor de legi din dezbaterea parlamentara, acuzand politicienii si oamenii de afaceri ca lovesc impotriva efortuui de curatare a uneia dintre cele mai corupte tari din UE.
• Potrivit Constitutiei, tuturor legilor in vigoare, procurorul isi exercita competentele legale, interpreteaza, aplica legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului.
• In al 13-lea rand, au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificare legislativa, dovedite ulterior ca fiind constitutionale. Afirmatiile astfel facute sunt fara precedent si nereale, au afectat iremediabil imaginea Romaniei, sunt de natura sa creeze o imagine falsa asupra realitatii, asupra Romaniei si a statului de drept
• Eram la dezbaterea din Parlamentul European, am avut 9 intrevederi cu oficiali, si multi interlocutori, oameni de seama, evocau aspecte asupra carora fusesera informati gresit, sa nu spun dezinformati. A ajuns acest mesaj, prin dezinformare. Am explicat de 9 ori ca Romania nu are nicio legatura cu situatia juridica in care se afla Polonia, pentru ca in Romania nimeni nu a pus problema nerespectarii deciziilor CCR, nimeni nu a schimbat procurorii-sefi sau presedintii de instante, ministrul Justitiei nu are astfel de competente. Ne aflam intr-o cu totul alta paradigma, prezentata deformat.
• In al 15-lea rand, enuntul este urmatorul: Incercarea de a obtine condamnari cu orice pret. In conditiile in care s-a afirmat ca trebuie sa venim cu dosare importante, sa ajungem la ministri, la persoane de rang inalt. Aceasta incercare – decapare e cuvantul cheie, e absolut contrara oricarui stat de drept. O cauza penala are rostul ei, nu sunt cauze penala mai importante si mai putin, pentru ca in joc e destinul unui om egal cu toti ceilalti. Cauzele trebuie rezolvate asa cum au fost organele sesizate, nu dupa functii
• In al 16-lea rand, enuntul este: Cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate. Aici e o pagina mai tehnica. Se raporteaza numarul de inculpati trimisi in judecata in 2016 si se raporteaza numarul de achitari din 2016, concluzionandu-se ca a scazut rata achitarilor. Si daca pui raportul de achitari pe anul in curs, ai un calcul la alta baza decat cea factuala.
• In al 17-lea rand: Neimplicarea procurorului-sef DNA in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spatiul public e plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu, el a fost apreciat, in loc sa fie luate masuri de verificare
• In al 18-lea rand, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, inregistrarea are un continut, transcriptul are alt continut. Am aici notate multe hotarari judecatoresti prin care instanta a statuat neconcordanta intre inregistrare si transcriere, motiv pentru care cauza a fost trimisa inapoi.
• In al 19-lea rand: Tergiversarea solutionarii unor cauze. Curtea Europeana prevede solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Termenul rezonabil e mai mic decat termenul de prescriptie. Am avut recent un caz pe care nu ai cum sa-l uiti, Microsoft, lasat atatia ani in nelucrare, incat a trecut si termenul de prescriptie, ceea ce este absolut inadmisibil.
• In al 20-lea rand: Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori, si ma refer  la DNA Ploiesti. Eu nu spun ca e adevarat, dar in toata opinia publica, cand s-a ajuns ca procurori cu functie se reclama intre ei, exista obligatia minimala sa vezi daca e adevarat sau nu, si nu sa lauzi respectiva unitate
• (Tudorel Toader socoteste cat costa un dosar la fiecare parchet: La Ministerul Public un dosar costa sub 2000 lei, la DIICOT 6000 lei, la DNA 39.400 si ceva de lei)
• Concluzii:
• Potrivit Art 1 din Cosnstitutie, Romania e stat de drept, in Romania s-a dezvoltat componenta de prevenire dar si de combatere a coruptiei. Buna activitate a DNA din acest ultim punct de vedere e consemnata in documentele interne si internationale. Standardul luptei anticoruptie nu trebuie insa sa protejeze comportamente neconstitutionale, defaimatoare la adresa Romaniei, conducatorilor institutiilor publice. DNA trebuie sa continue sa functioneze legal.
• DNA nu se identifica cu procurorul sef, ale carei actiuni au demonstrat ca pot pune in pericol chiar institutia, prin exces de autoritate, comportament discretionar, sfidarea autoritatii Parlamentului, contestarea deciziilor CCR
• Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care permit unei tari sa evite si sa depaseasca crizele posibile. A retinut comisia de la Venetia, intr-un aviz. Combaterea coruptiei trebuie sa continue insa in conformitate cu statul de drept
• Nimeni nu e mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifica pe cele rele. Trebuie sa dezvoltam ce e bun, sa eliminam ce e rau. M-as adresa fiecarui roman in parte. Sa faceti un exercitiu cu ochii inchisi sau deschis: Imaginati-va faptul ca e unul arestat pe nedrept si ca sta in puscarie o luna pe nedrepte, vorbeste singur, nu are cui sa se planga, dupa care e achitat, ne pare rau, despagubire din buget fara nicio raspundere. Ziaristii cer exemple. Nu stiti? Nu doresc la nimeni sa fie victima unei erori judiciare. Daca vreunul e victima, isi schimba radical intelegerea lucrului desfasurat, aplicarea prezumtiei de nevinovatie.
• Potrivit comisiei de la Venetia, un exercitiu al puterii care conduce la abuzuri irationale sau nerezonabile, deciziile opresive incalca statul de drept
• Declansez procedura de revocare din functie a procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi.
• Pentru aceste acte si fapte de netolerat intr-un stat de drept, in temeiul prevederilor legale, declansez procedura de revocare din functie a procurorului-sef DNA
• Prezentul raport insotit de propunerea de revocare va fi transmis sectiei de procurori a CSM si presedintelui Romaniei, pentru a analiza si pentru a decide in raport cu competentele constitutionale

18.05: Tudorel Toader anunta ca va fi o prezentare a raportului si nu o conferinta de presa

18.04: Tudorel Toader: Raportul este destul de cuprinzator, are 36 de pagini in sinteza, nu stiu daca veti avea rabdarea sa citesc 36 de pagini. Il prezint in diagonala, in sinteza, dupa care in momentul in care terminam intalnirea il postam pe site-ul Ministerului Justitiei

18.03: Conferinta incepe cu cateva momente de confuzie, cauzate de cererea lui Tudorel Toader ca ziaristii sa nu ii filmeze sau fotografieze foile. Ziaristii ii cer sa raspunda la intrebari

18.01: Tudorel Toader glumeste la inceput cu ziaristii: „Voiam sa va spun ca nu ma mai vad de microfoane”