Acuzații grave la adresa generalului SRI, Dumitru Dumbravă! Un om care a comis acte de abuz pasând bilețele judecătorului pentru a comanda oameni se plimbă liniștit, participă la gale cu șampanie
Daniel Dragomir, fostul ofițer SRI, face dezvăluiri despre Dumitru Dumbravă în direct la Antena 3.
Întrebat în ce calitate participă Dumbravă la evenimentele dedicate oamenilor din justiție din moment ce nu mai este șef la Direcția Juridică, Dragomir a spus că „în calitate de… câmpul tactic. Lucrurile sunt foarte clare. Am avut acum trei luni de zile o audiere de câteva ore în baza căreia au rezultat lucruri foarte clare cu privire la implicarea acestuia în dosarele penale, lucru pe care le cunoaștem cu toții, fie că am făcut sau nu am făcut parte din statul paralel”.
„Ulterior, Comisia Parlamentară face o solicitare de înlăturare a acestuia din rândurile serviciului, în al doilea rând de declasificare a acelei audieri și suntem după trei luni, în care domnul Dumbravă, secretar general al serviciului, o funcție extrem de importantă, merge frumos, se întâlnește cu procurori, se întâlește cu judecători. Dacă intrați pe pagina juridice veți vedea 540 de fotografii de la acea gală și veți observa persoane extrem de interesante. Domnul Nicușor Dan, care e la fel un jurist de prestigiu, și mulți alți procurori și judecători. Întrebarea pe care eu mi-o pun este- Mai există control parlamentar asupra serviciilor de informații. Adică un om care a comis acte de abuz pasând bilețele judecătorului pentru a comanda oameni se plimbă liniștit, participă la gale cu șampanie, în loc să fie acolo unde îi e locul, adică reținut și investigat”, a spus Dragomir în direct la Antena 3.
Generalul Dumitru Dumbrava a comis un ABUZ INCALIFICABIL si in cazul unor oameni de afaceri valceni, la comanda externa, pentru ca acestia sa fie deposedati de mai multe proprietati…
Evz.ro: „S-a confirmat că SRI și Kovesi au distrus mediul de afaceri din România”. Acuzații grele din Statele Unite ale Americii
Terhes a scris un mesaj pe rețeaua de socializare Facebook prin care explica punctele principale care ar trebui reținute, în opinia sa, din actul semnat de Ministerul Public, prin Kovesi, Ministerul Finanțelor, prin ministrul Gheorghe Ialomițeanu, SRI, prin Maior, Ministerul de Interne, prin ministrul Traian Igaș și Ministerul Justiției, prin secretarul de stat Alina Bica (semnând în locul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu).
„S-a confirmat ceea ce am spus inca din 2015, ca SRI si Kovesi au distrus mediul de afaceri din Romania. Acum se vede ca acest lucru s-a facut si cu mana lui Catalin Predoiu, care si-a compromis iremediabil cariera politica.
Pe data de 22 martie a aparut in presa o copie a „Planului Comun de Masuri pentru eficientizarea activitatii de prevenire si combatere a evaziunii fiscale” semnat in ianuarie 2012 intre Ministerul de Interne (Constantin Traian Igas), Ministerul Public (Laura Codruta Kovesi), SRI (George Maior), Ministerul Finantelor Publice (Gheorghe Ialomiteanu) si Ministerul Justitiei (Catalin Predoiu).
„Monitorizarea contribuabililor cu potential de evaziune si frauda fiscala ridicat, a societatilor comerciale nou infiintate, clarificarea aspectelor practice rezultate in ultima perioada din activitatea de colectare a taxelor si impozitelor si intensificarea cooperarii interinstitutionale prin acordarea accesului la bazele de date specifice gestionate de catre institutiile de aplicare a legii cu atributii in domeniu si realizarea actiunilor comune pe cele 9 domenii prioritare de inverventie, impun adoptarea de masuri conjugate ale institutiilor de aplicare a legii nominalizate de HCSAT 69/2010”, se spune in introducerea Planului Comun de Masuri.
Iata cum, din nou, printr-o hotarare a CSAT care e secreta s-au trasat atributii acestor „organe” pentru a face ceea ce nu aveau prevazut in lege.
Care a fost rezultatul acestui „plan comun de masuri”?
1. SUTE DE MII de firme mici si mijlocii falimentate si inchise, ceea ce a condus la milioane de someri, dintre care cei mai multi au trebuit sa ia calea strainatatii sa-si poata gasi un rost. Impactul negativ asupra societatii este iremediabil: sute de mii de familii distruse, copii care cresc fara cel putin unul dintre parinti, romani care au plecat si nu se mai intorc.
2. Securistii si-au protejat propriile firme care faceau evaziunea cea mai mare. Rezultatul a fost ca, dupa ce s-au inchis sute de mii de firme, rata colectarii de taxe a scazut pentru ca firmele ramase nu plateau taxe oricum.
3. Dupa ce a devenit Ponta premier, au fost detasari SUTE (!!!!!) de agenti SRI direct in ANAF, ca sa supravegheze actiunea de sugrumare a firmelor private mici si mijlocii.
4. S-a compromis nu doar capitalul romanesc, dar insasi economia romaneasca. Asa s-a ajuns ca in acest moment Romania mai mult consuma (din import, evident) decat produce. De exemplu, Romania exporta grau dar importa paine, buscuiti si macaroane. Romania exporta materie prima, pentru ca nu are capacitatea sa o prelucreze, si importa bunuri prelucrate in alta parte la care se adauga plus valoare. Exporta busteni si importa mobila.
5. Din 2012 pana in prezent s-a compromis exportul romanesc. In afara de Dacia si Bitdefender, stiti vreo firma romaneasca care sa vanda in masa ceva produs romanesc peste hotare?
Orice lider politic normal la cap, indiferent ca e de dreapta sau de stanga, pune accentul pe stimularea firmelor mici si mijlocii, pentru ca acestea sunt cele care tin economia si angajeaza cei mai multi oameni.
In Romania s-a mers pe sugrumarea acestor firme, pe protejarea firmelor Noii Securitati si pe cele cu capital strain, protejate de ambasade, incat romanii au ajuns fie sa munceasca pentru straini (in Romania sau afara), fie sa munceasca pentru stat.
Realitatea practica e ca, in afara de a pleca la lucru in strainatate ori sa se angajeze la stat, sa taie frunza la caini, ce sanse are cineva sa-si faca firma in Romania si sa prospere in conditiile in care toate aceste „organe” sunt cu cizma pe gatul antreprenorilor inca de cand isi fac firma?
Halucinant este ca acest „plan comun de masuri” tintea si firme nou infiintate, adica acele firme care nu doar ca nu aveau cum face evaziune, fiind la inceput, dar care aveau infuzie de capital privat.
Adica omul vine cu banii lui de-acasa sa-si faca firma, sa dea de lucru la alti oameni, si „organele” il prezuma deja evazionist.
Ia intrebati-va prietenii care si-au facut firma cum venea controlul peste ei la cateva saptamani si le gasea ceva numai sa le dea amenda. Cand antreprenorul zicea ca e la inceput, sa-l ierte ori sa-i dea avertisment, „organul” zicea sa nu se planga ca are bani, doar de aia si-a facut firma.
In loc ca statul sa fi ajutat aceste firme sa se puna pe picioare si sa ofere de lucru la oameni, le sugruma din fasa.
Dintre toti care au semnat acest absolut odios document, singurul care mai e in politica e Catalin Predoiu. Cu acest document, cariera politica a lui Predoiu s-a terminat”, a scris preotul Terheș.
Luju.ro:
Un document exploziv a fost prezentat, joi 22 martie 2018, de jurnalista Ana Maria Roman, realizatoarea emisiunii “Esential” de la Antena 3. Este un plan de masuri incheiat in timpul regimului Basescu, in ianuarie 2012, care devoaleaza faptul ca mii de persoane si societati comerciale au fost monitorizate si filate fara nicio baza legala, doar pe simple suspiciuni. Iar printre semnatarii acestui document o regasim pe actuala sefa DNA Laura Kovesi, dar si pe fostul director SRI George Maior. Adica, aceleasi personaje care au pus in practica deja cunoscutul protocol PICCJ-SRI, care a stat la baza infiintarii “Binomului SRI-DNA” si a celebrelor echipe mixte formate dintre ofiteri SRI si procurori.
De altfel, si in acest caz avem de-a face tot cu un protocol si tot cu niste echipe mixte formate din ofiteri SRI, procurori si alti functionari ai Statului, care actionau insa nu neaparat in sensul constituirii unor dosare penale, ci la o scara mult mai larga, in vederea spionarii in masa a contribuabililor si a societatilor comerciale. Concret, documentul dat publicitatii in exclusivitate de Ana Maria Roman reprezinta “Planul comun de masuri pentru eficientizarea activitatilor de prvenire si combatere a evaziunii fiscale”, incheiat in baza unei Hotarari CSAT din 2010, acesta fiind semnat in ianuarie 2012 de urmatorii:
–ministrul Administratiei si Internelor Traian Igas;
–Procurorul General al Romaniei Laura Codruta Kovesi;
–directorul Serviciului Roman de Informatii George Maior;
–ministrul Finantelor Gheorghe Ialomiteanu;
–secretarul de stat din Ministerul Justitiei Alina Bica (aceasta a semnat pentru ministrul Catalin Predoiu).
Monitorizare in masa
Acest “Plan comun de masuri” contine insa prevederi ingrozitoare pentru o tara care se pretinde democratica, prevederi care vin in contradictie flagranta cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului, in conditiile in care orice contribuabil este declarat din start suspect ca ar putea comite evaziune fiscala. Inca din start avem de-a face cu un abuz cat se poate de evident. Astfel, la capitolul I, intitulat “Introducere”, gasim urmatoarea fraza:
“I.Introducere
Monitorizarea contribuabililor cu potential de evaziune si frauda fiscala ridicat, a societatilor comerciale nou infiintate, clarificarea aspectelor practice rezultate in ultima perioada din activitatea de colectare a taxelor si impozitelor si intensificarea cooperarii interinstitutionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de catre institutiile de aplicare a legii in domeniu si realizarea actiunilor comune pe cele 9 domenii prioritare de interventie, impun adoptarea de masuri conjugate ale institutiilor de aplicare a legii nominalizate de HCSAT 69/2010”.
Asadar, dupa cum limpede se poate observa, in document se vorbeste despre operatiuni de monitorizare in masa a contribuabililor cu potential sa comita acte de evaziune fiscala. Practic, orice contribuabil, ca este vorba despre persoana fizica sau societate comerciala, putea intra sub aceasta monitorizare, caci orice contribuabil putea fi considerat ca fiind “cu potential de evaziune si frauda fiscala ridicat”. Nu se vorbeste nicaieri despre obligatia ca monitorizarea sa presupuna existenta unor suspiciuni sau indicii temeinice.
Pe de alta parte, in aceeasi introducere mai gasim o alta anomalie. O alta portita pentru comiterea unor actiuni abuzive. Ne referim la faptul ca planul de masuri prevedea monitorizarea inclusiv a societatilor comericale nou infiintate. Cu alte cuvinte, orice firma nou aparuta pe piata putea sa intre sub incidenta acestui plan si sub monitorizare.
De asemenea, tot la acest capitol se prevede “acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de catre institutiile de aplicare a legii in domeniu”. Ce insemna asta? Insemna ca PICCJ avea acces la baza de date a ANAF si MAI. La fel si SRI. Ne gandim ca este greu de crezut ca se intampla si invers, ca MAI sau ANAF sa aiba acces la baza de date a SRI si PICCJ.
In ceea ce priveste masurile cuprinse in acest “Plan comun”, printre ele gasim si aceea privind “verificarea sub aspectul legalitatii de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solutiilor de netrimitere in judecata emise de unitatile subordonate, de la data emiterii HCSAT 69/2010”. Practic, Parchetul General condus la acea vreme de Laura Kovesi se obliga sa verifice toate solutiile procurorilor de netrimitere in judecata in dosare de evaziune fiscala, fapt ce poate fi vazut si ca o forma de presiune astfel incat asemenea cauze sa fie solutionate cu trimiteri in judecata.
Iata “Planul comun de masuri”:
Mecanismul de functionare
Si acum haideti sa vedem cum functiona acest plan de masuri incheiat in 2012. Modul de punere in practica a fost explicat de jurnalista Ana Maria Roman. Planul de masuri a presupus crearea unui “grup de lucru interinstitutional”, a unui “grup de lucru tehnic” si a unui “grup de lucru operational”, acesta din urma activand la nivelul judetelor.
In ceea ce priveste “grupul de lucru interinstitutional” din acestea faceau parte semnatarii “Planului de masuri”. Totusi, din informatiile existente, de multe ori locul directorului SRI george Maior era tinut de seful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, iar la intalnirile acestui grup participa nu ministrul de Finante, ci seful ANAF de la acea vreme Sorin Blejnar.
Din “grupul de lucru tehnic” faceau parte, conform Antena 3, oameni din esalonul doi ai institutiilor semnatare a “Planului de masuri”, cum ar fi:
–generaleasa Elan Iftode, zisa “Anaconda”, sefa Directiei Economice din SRI;
–Eugen Serban, director in ANAF;
–consilierii Procurorului General al Romaniei Laura Kovesi, Horia Valentin Selaru si Marius Iacob;
–un director din Ministerul de Interne.
In ceea ce priveste “grupul de lucru operational”, acesta era compus din sefii Directiilor judetene ale SRI, prim-procurorii parchetelor de tribunal, sefii Directiilor de finante judetene si sefii Inspectoratelor Judetene de Politie.
In fine, toata aceasta structura prevedea o ierarhie stricta in legatura cu modul de transmitere a informatiilor. Mai exact, circuitul era urmatorul: Grupul de lucru interinstitutional – grupul de lucru tehnic – grupul de lucru operational de la nivelul judetului.
Sechestre pe conturile firmelor cu anii si bagarea in faliment
Despre existenta acestui odios “Plan de masuri” care a dat posibilitatea spionarii in masa a firmelor si contribuabililor nu s-au cunoscut pana acum detalii. El insa si-a produs efectele din plin, iar vizate evident ca nu au fost firmele straine sau multinationalele, ci societatile romanesti. Afirmam aceste lucruri avand in vedere un fenomen extrem de distructiv pentru mediul de afaceri ce ne-a fost semnalat in ultimii ani, perioada in care acest plan a functionat cu motoarele turate la maxim, fenomen care s-a manifestat prin falimentarea agentilor comerciali, prin sechestrarea conturilor.
Asa cum bine se stie, foarte multi agenti economici s-au plans ca procurorii angrenati in combaterea evaziunii fiscale, pe simple plangeri venite de la ANAF, instituiau sechestre care nu mai puteau fi ridicate ani de zile, pana cand procurorul nu dadea o solutie in dosar. Agentii economici au reclamat si legislatia distructiva care nu permitea decat atacarea o singura data in instanta a sechestrului instituit, dupa care nu se mai putea face nimic ani de zile, timp in care, chiar daca in final actionarii societatilor erau declarati nevinovati in instante ori primeau solutii de clasare, afacerile lor erau distruse. Niciun procuror nu a raspuns in Romania pentru distrugerea unor firme prin instituirea unor asemenea sechestre care au avut efecte negative nu doar asupra actionarilor si administratorilor, ci mai ales asupra a zeci de mii de angajati care au ajuns in somaj, cu consecinta grevarii bugetului de stat si dimunarea substantiala a veniturilor la buget.
