Ziua de 3 mai poartă o încărcătură cu totul deosebită pentru credincioşii din Mitropolia Olteniei. Închinată prăznuirii Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici, Lucea­fărul Olteniei, această zi a adunat şi anul acesta împreună în sfânta mănăstire de pe Defileul Jiului mii de pelerini din judeţele Gorj şi Hunedoara, dar şi din alte zone ale ţării. Cinstitul praznic a început de miercuri seară cu slujba Vecerniei, unită cu Litia şi Privegherea. Rânduiala de seară a fost săvârșită de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, în prezenţa IPS Părinte Mitropolit Irineu. A doua zi, joi, 3 mai, programul liturgic a continuat cu slujba Acatistului şi Sfânta Liturghie. Din soborul de ierarhi au făcut parte: IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltprea­sfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi Preasfinţitul Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei.

După Sfânta Liturghie, racla cu moaştele Sfântului Irodion a fost purtată în procesiune împrejurul bisericii mari, sărbătoarea încheindu-se cu tradiţionala agapă frăţească, organizată în trapeza mănăstirii, prin osteneala părintelui stareţ Ioachim ­Pîrvulescu şi a întregii obşti de călugări.

Din viaţa Sfântului Irodion

Sfântul Cuvios Irodion s-a născut în Bucureşti, în anul 1821, şi a primit la botez numele de Ioan. La numai 20 de ani, tânărul cu aplecare către viaţa de ascet îşi găseşte adevărata menire închinoviindu-se ca frate la Mănăstirea Cernica. După ce a trecut prin aproape toate ascultările, datorită aleselor sale calităţi, tânărul Ioan a primit la 3 decembrie 1846 harul călugăriei cu numele de Irodion. Mănăstirea Cernica era locul de suflet al Sfântului Ierarh Calinic şi aici, la numai câteva zile după călugărie, pe data de 22 decembrie 1846, cuviosul a fost uns ca preot şi duhovnic pentru întreaga obşte a mă­năstirii.

La insistenţa domnitorului Barbu Ştirbei, în anul 1850, Sfântul Calinic de la Cernica acceptă să fie ales Episcop al Râmnicului. Odată cu plecarea sa din lavra nevoitorilor isihaşti, ia cu sine câţiva părinţi spre a-l ajuta în organizarea episcopiei, distrusă de un incendiu. Spre împlinirea acestei lucrări, Sfântul Calinic locuieşte o perioadă la Craiova, având cu sine şi pe Sfântul Irodion, acum devenit duhovnic al său. Anii 1851-1852 îl găsesc pe Sfântul Irodion în lavra de la Lainici cu ascultarea de a pune la punct viaţa duhovnicească a fraţilor de aici. Cu acordul unanim al obştii, la data de 15 iunie 1854, cuviosul părinte a fost instalat de Sfântul Calinic egumen al Mănăstirii Lainici. Aici a strâns în jurul lui o obşte mai mare decât cele de la Cozia sau Tismana. Sfântul Episcop Calinic de la Cernica venea foarte des la Lainici. Îl numea pe Sfântul Irodion „Luceafărul de la Lainici” şi, deşi îi fusese ucenic, începe să ceară sfaturi şi să se spovedească la acesta. Mai mult, Sfântul Irodion ajunsese să fie căutat de mulţi credincioşi, făcând minuni încă din timpul vieţii: alunga duhurile rele, de multe ori le spunea oamenilor păcatele lor şi ale înaintaşilor lor. Pe 3 mai 1900, Sfântul Irodion a trecut la Domnul.

Sfintele sale moaşte au fost descoperite cu post şi rugăciune, după 109 ani de la trecerea sa la Domnul, sub purtarea de grijă a IPS Părinte Mitropolit Irineu. În ziua de 1 mai 2011 a avut loc la Mănăstirea Lainici slujba de canonizare a Sfântului Irodion, în prezenţa membrilor Sinodului Bisericii Ortodoxe, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.