|marți, decembrie 3, 2024
  • Follow Us!

Contribuţia populaţiei vâlcene la susţinerea efortului militar al armatei române in Primul Razboi Mondial 

Untitled-2

 

Eroismului ostaşilor de pe câmpul de luptă populaţia civilă i-a răspuns prin fapte de adâncă semnificaţie patriotică, în opera de ajutorare a frontului. Prin rechiziţii şi transporturi, prin subscripţii, donaţii în bani sau diferite ofrande făcute armatei, cei rămaşi acasă au contribuit din plin la susţinerea campaniei.

În tot timpul luptelor eroice, soldatul român animat de dragostea pentru ţărîna străbună, călcată în picioare de duşmani, a avut aproape sprijinul material al celor rămaşi acasă. S-a căutat să se suplinească lipsurile în dotare cu echipament a armatei prin rechiziţionarea sau colectarea de la locuitorii celor mai apropiate zone faţă de câmpul de operaţie, a lenjeriei, a cojoacelor, alimentelor etc.

Încă de la 28 august se cereau Prefecturii judeţului Vâlcea 200 căruţe, 400 perechi hamuri şi 800 cai pentru formarea unui convoi necesar Detaşamentului Olt-Lotru.

Iarna timpurie ce s-a instalat din luna septembrie în partea de nord a judeţului Vâlcea, impunea echiparea cu cojoace şi căciuli a trupei. La 27 septembrie/10 octombrie, serviciul de independenţă al Corpului I Teritorial de Armată cere Prefecturii judeţului Vâlcea, rechiziţionarea urgentă a 3000 cojoace şi 3000 căciuli pentru Detaşamentul Olt-Lotru. Cererea se repetă la 11/24 octombrie subliniindu-se că soldaţii ce se aflau în tranşee aveau în majoritate picioarele degerate.

În plus de toate acestea, organele administrative din judeţ trimiteau aceleiaşi grupări militare 2500 pături ciobăneşti (cioltare) rechiziţionate din şapte comune, acestea fiind necesare cailor trupei. Sunt strânse de la oameni, prin colectă publică, cantităţi importante de lenjerie pentru soldaţi, iniţiativa aparţinând Consiliului comunal al oraşului Rm. Vâlcea, ce adresase în acest sens un apel locuitorilor urbei.

La 12/25 octombrie se cereau din nou alimente şi furaje. În oraşul Rm. Vâlcea se organizează un serviciu special pe lângă garnizoana, care se ocupa cu sacrificarea a 297 oi; la 8 octombrie cu prepararea celor 316 porci rechiziţionaţi şi predaţi la 12 octombrie.

În staţia C.F.R. a oraşului se încărcau pentru depozitul armatei de la Slatina, 300 oi, la 13 octombrie; 440 la 21 octombrie, toate rechiziţionate de la locuitorii judeţului.

Totalizând aceste eforturi materiale, la 2 noiembrie Prefectura judeţului Vâlcea raporta că a expediat depozitului de la Slatina 8078 kg brânză de burduf, 770 oi, 281 kg lumânări de ceară şi parafină, 665 kg ceapă, 188 bănicioare nuci, 49070 kg fân. Pentru depozitul de la Bârlad au fost colectate şi expediate 874 kg prune uscate, 92 kg nuci, iar pentru punctele Lotru şi Jiblea, până la data întocmirii raportului fuseseră predate 97440 kg fân şi respectiv 18150 kg fân. Garnizoana din Rm. Vâlcea a fost aprovizionată în aceeaşi perioadă cu 178 oi şi berbeci, 4000 kg paie, 7000 kg fân, iar Comisia judeţeană a cumpărat 210 porci cu fondurile proprii pe care i-a sacrificat şi pregătit în oraş, realizându-se conserve pentru trupă.

De asemenea, la apelul de a se completa necesarul de lenjerie pentru armată, numai din şapte comune s-au adunat ca ofrandă 269 cămăşi, 22,5 m pânză, 478 ştergare etc.

 

Judeţul Vâlcea sub ocupaţie militară străină

 

Armatele invadatoare străine ocupând judeţul s-au dedat la prădăciuni şi jafuri. Ocupanţii au incendiat şi devastat case, au ucis şi au jefuit oameni lipsiţi de apărare, au siluit femei. Un mare număr de bărbaţi, care erau bănuiţi că au luptat în armata română sau că au sprijinit-o, au fost executaţi pe loc. Râmnicu Vâlcea se numără printre oraşele crunt jefuite şi devastate.

Autorităţile de ocupaţie au împărţit teritoriul judeţului Vâlcea în două: comandatura Etapei 270 germane, cu reşedinţa la Rm. Vâlcea, a ocupat partea de nord a judeţului, iar Comandatura Etapei austro-ungare, cu reşedinţa la Drăgăşani a ocupat partea de sud. Partea argeşană a actualului judeţ Vâlcea era cuprinsă în Comandatura Etapei Mobilă 286 cu reşedinţa la Curtea de Argeş.

Nivelul de trai al populaţiei a scăzut simţitor în perioada de ocupaţie. Lipsei produselor de primă necesitate –porumb, grâu, sare, grăsimi –li s-a adăugat lipsa de îmbrăcăminte. Neîndeplinirea ordinelor –în special cele legate de predarea produselor la comandatură –atrăgea după sine amenzi deosebit de grele, în cazul în care pedeapsa nu era închisoarea. După unele date, incomplete, 1193 locuitori au fost amendaţi cu sume variind între 5 şi 3000 lei, 77 au fost condamnaţi la pedeapsa cu închisoarea între zece zile şi un an, iar alţi 95 au fost deţinuţi fără judecată între o zi şi opt luni.

Purtându-se în mod barbar, ocupanţii băteau locuitorii, îi schingiuiau sau îi împuşcau fără milă. În judeţul Vâlcea 27 de persoane şi-au pierdut viaţa în acest chip, între ei numărându-se femei şi copii.

Rechiziţiile şi confiscările de bunuri, exploatarea nemiloasă a muncitorilor şi ţăranilor, a celorlalte categorii sociale, abuzurile şi jafurile au dus la o involuţie economică a judeţului, indicatorii economici arătând că fusese dat cel puţin cu douăzeci şi cinci de ani înapoi.

 

Acţiuni de rezistenţă

 

Jaful, teroarea, samavolniciile de tot felul, aroganţa ocupanţilor, politica de germanizare şi de ponegrire a tot ceea ce era tradiţie patriotică la români, au stârnit revolta şi ura profundă a poporului român, care nu se putea împăca cu gândul subjugării gliei strămoşeşti.

Toate acestea au afectat grav nu numai interesele muncitorilor de la oraş şi de la sate, dar şi pe acelea ale intelectualilor şi funcţionarilor, ale tuturor claselor sociale, ale tuturor cetăţenilor patriei, inclusiv moşieri şi fabricanţi, oameni de cultură sau slujitori ai bisericii.

Toate forţele poporului român, strâns unite, s-au ridicat la luptă împotriva duşmanului cotropitor pentru apărarea libertăţii şi independenţei naţionale. Marea majoritate a locuitorilor a opus rezistenţă la rechiziţii ascunzând produsele şi animalele, iar în multe cazuri opunându-se făţiş la predarea lor. De asemenea, locuitorii au sabotat sub diverse forme, activităţile la care au fost siliţi să participe în cadrul muncii obligatorii.

Într-un raport al Comisiei interimare a oraşului Rm. Vâlcea, datat  9 martie 1918, se face cunoscut Prefecturii judeţului Vâlcea că fără ajutorul poliţiei nu pot fi executate ordinele date de Administraţia militară germană, privind scoaterea locuitorilor cu plugurile la arat, la efectuarea corvezilor, a transporturilor de lemne, pentru locurile ocupate de austro-germani, ca şi de a participa la muncă în exploatările forestiere.

Sunt luate măsuri pentru oprirea răspândirii de ştiri defavorabile Puterilor Centrale, cu atât mai mult, cu cât circulaţia lor devine tot mai vie la Rm. Vâlcea mai ales după evenimentele de pe frontul de vest din primăvara anului 1917.

 

 

NOTE BIBLIOGRAFICE: Colectia DOCUMENTELE VALCII – Judetul Valcea in anii Primului Razboi Mondial (autori: Corneliu Tamas, Petre Bardasu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu Balcesti)

 

Leave a Response