Bistriţa şi Govora, mănăstiri vâlcene care poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului“ 

„Adormirea Maicii Domnului“ sau „Sfânta Marie Mare“ prăznuită în fiecare an la 15 august este o zi deosebită pentru toţi creştinii ortodocşi.

Arhanghelul Gavriil i-a adus Sfintei Maria o ramură de finic cu mesajul că trebuie să părăsească această lume. „Iată, a sosit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul Meu“ a spus Maica Domnului. Acelaşi lucru l-a spus şi apostolilor, apoi s-a întins pe pat şi şi-a dat duhul.

În prezenţa apostolilor, trei zile şi trei nopţi s-au auzit cântări îngereşti în jurul mormântului. Abia apoi au înţeles toţi ce s-a întâmplat. Şi asta când Sfântul Apostol Toma i-a rugat pe ceilalţi apostoli să-i deschidă şi lui mormântul, pentru că el nu fusese de faţă la Adormirea Maicii Domnului. Aşa au constatat cu toţii minunea: în mormânt rămăsese doar giulgiul, căci Iisus a luat-o la ceruri cu trup cu tot pe Mama Sa.

La Bistriţa şi Govora, mănăstiri vâlcene care poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului“, sunt aşteptaţi să vină sute de credincioşi să participe la “Sfânta Liturghie” şi să se bucure de frumuseţea locului.

Mănăstirea Bistriţa, ctitoria boierilor Craioveşti de la Costeşti, aşezată într-un decor mirific, ascunde multe poveşti şi legende. Pelerinii vin să se roage la Moaştele Sfântului Grigorie, care vindecă şi îndeplineşte dorinţele celor cu gândul şi cu sufletul curate şi la icoana Adormirii Maicii Domnului (sec. XV). Călătorii vizitează peştera din munte, locul unde era adusă racla cu moaştele Sfântului, în vreme de bejenie, unde se află două bisericuţe dar şi cheile râului Bistriţa care şerpuieşte primtre stânci, pe lângă mănăstire.

Aici s-a instalat prima tiparniţă din ├×ara Românească a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Liturghierul slavon al călugărului Macarie (1508), prima carte tipărită pe pământ românesc, împlineşte în toamnă 500 de ani. Aici se va crea un centru de păstrare şi conservare a cărţii de patrimoniu şi în viitorul nu prea îndepărtat, un muzeu al cărţii vechi şi al tiparului.

Mănăstirea Govora, aflată în comuna Mihăeşti este unul din cele mai vechi centre monahale din ţară, fiind ridicată înainte de secolul al XIV-lea. Faptul că Mircea cel Bătrân este trecut la începutul pomelnicului mănăstirii duce la ipoteza că în vremea acestui voievod şi-ar fi putut avea sfântul lăcaş începutul. Strănepotul lui Mircea, voievodul Radu cel Mare, este socotit al doilea ctitor.

Aflată în stare de ruină, de multe ori, a fost refăcută de Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. La mănăstire, deasupra uşii de la intrare în biserică, se află zugrăvită Maica Domnului cu aripi şi cu sfântul acoperământ. Icoana este făcătoare de minuni şi atrage în permanenţă vizitatori din întreaga lume, pentru rugăciune şi pentru frumuseţea ei.

La Mănăstirea Govora, care a fost un focar de iradiere culturală în vremea domnitorilor ├×ării Româneşti şi un important punct de atracţie turistică, se impune organizarea unei colecţii muzeale şi o replică a tipografiei din vremea domnitorului Matei Basarab. De sub teascurile de la Mănastirea Govora au ieşit filele primei culegeri de legi în limba română din ├×ara Românească: « Pravila de la Govora » – după tipăriturile din Transilvania, ale lui Coresi. Mănăstirea deţine valori de patrimoniu şi de artă: un Epitrahil dăruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrată în fir de aur-argint şi mătase, icoana Maicii Domnului Hodighitria; icoana Maicii Domnului Îndurerata şi altele.

Adormirea Preasfintei Fecioare încheie o perioadă bine definită, marcând în calendarul arhaic sfârşitul verii. E ziua când rândunelele pleacă spre ţările calde, acesta fiind un semn de începere a lucrărilor agricole de toamnă.                       

    Florin Epure, director DJCCPN Vâlcea