|sâmbătă, noiembrie 23, 2024
  • Follow Us!

Şapte firme vâlcene au fost date pe mâna AVAS 

• Pentru datorii de 1,85 milioane de dolari,

Şapte firme vâlcene au fost date pe mâna AVAS

• sumele reprezintă debite neachitate către fostele bănci Bancorex şi Banca Agricolă • cele mai mari sume le au societăţile VÂLCEANA (1,7 milioane dolari către Bancorex), şi CIA Horezu (68.000 de dolari către Banca Agricolă)

La începutul acestei luni, Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului a preluat câteva mii de debitori de la fosta Bancă Agricolă, ce figurau cu obligaţii de plată către AVAS. Dintre aceste mii de firme preluate de AVAS, 6 sunt din judeţul Vâlcea, valoarea totală a debitelor către AVAS depăşind suma de 150.000 de dolari. Iată care sunt firmele: SC CIA SA Horezu – sold de 68.000 dolari; SC AGRO-ZOO-INDUSTRIAL SA Valea Mare –  sold de 40.500 dolari; SC BRUTăRIA ZăVIDENI SRL comuna Prundeni – sold de 38.000 dolari; SC CANIVIRA SRL – sold de circa 1.000 dolari; SC CăLIMăNEŞTI SRL (a nu se confunda cu SC Călimăneşti Căciulata SA) – sold de 500 dolari; SC CÂRCIUMA LILIECILOR SRL Costeşti – sold de 100 dolari.

Tot Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a anunţat că are de recuperat de la SC VÂLCEANA SA suma de 1,7 milioane de dolari. Această sumă reprezintă o creanţă preluată de AVAS de la fosta Bancă de Comerţ Exterior – Bancorex. Astfel, pe lângă creditorii întreprinderii (băncile şi creditorii comerciali) care au venit la fabrică să execute fabrica, de câteva luni a mai apărut unul – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Oricum, Doru Mladin, cel care era acţionar majoritar la SC VÂLCEANA SA a fugit de la fabrică de aproape trei ani. În 2006, italianul Mario Griotto a reuşit să cumpere un pachet de 28% din acţiunile întreprinderii falimentare SC VÂLCEANA SA de la Doru Gică Mladin, cel care în 2002 deţinea pachetul majoritar de acţiuni de la fosta Întreprindere de Piele şi Încălţăminte.

Lista firmelor care au ţepuit de-a lungul anilor Banca Agricolă cuprinde peste 2.500 de poziţii, în capul acesteia figurând combinatul Comtim Timişoara. Acesta a dat băncii o gaură de 71,6 milioane dolari, din cele 373 milioane dolari, suma totală preluată de AVAS de la Banca Agricolă. De fapt, banii reprezintă credite nerambursate de diverse societăţi, în special pentru activitatea agricolă, dar pe care acestea au „uitat”, ulterior, să le mai ramburseze. Problema este că de multe din aceste firme s-a ales praful până acum.

În plus, administratorii de atunci (anii 1991 – 1999) ai Băncii Agricole au acceptat garantarea creditelor inclusiv cu covoare, mobilă şi televizoare, sau cu recolta agricolă. Legea 20 din 1996, privind creditarea agriculturii, a însemnat cea mai mare pierdere pentru bancă. Legea stabilea clar că oricât de rău platnic ar fi fost o firmă, tot avea dreptul să ia credit. De atunci, Banca Agricolă a început să intre sub apă. Oricum, procedurile de recuperare a datoriilor pentru cei peste 2.500 de debitori sunt diferite, în prezent 1.500 de firme fiind în executare silită, alte 478 firme sunt în faliment, iar altele au beneficiat de diverse eşalonări.

Leave a Response