ICSI Vâlcea, acţionar în cadrul unei întreprinderi europene 

Cercetarea vâlceană, recunoscută pe plan european:

ICSI Vâlcea, acţionar în cadrul unei întreprinderi europene

• Conducerea institutului, invitată la primul Congres al Diasporei Române din Europa, Statele Unite şi Canada

Cercetarea vâlceană va avea un ecou deosebit la nivel european, datorită faptului că Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice I.C.S.I. Rm. Vâlcea are foarte mari şanse de a deveni acţionar, împreună cu alte societăţi mari din judeţ, în cadrul Întreprinderii Europene pentru Hidrogen şi Pile de Combustie, care va avea sediul central la Bruxelles.

Cercetători din 19 state, la Bucureşti

Reprezentanţii institutului vâlcean s-au numărat printre cei câteva sute de invitaţi la conferinţa „Diaspora în cercetarea ştiinţifică românească”, o întâlnire între cercetătorii români din toate colţurile lumii. Conferinţa a reunit cercetători români din 19 state, între care SUA, Franţa, Italia, Spania, Germania. Participanţii la conferinţă au lucrat pe workshop-uri exploratorii în zone de deschidere în care există potenţial şi expertiză românească, în domenii precum fizică, chimie, biologie, medicină, mediu sau inginerie.

La conferinţă au participat astfel peste 450 de cercetători români stabiliţi în străinătate. Organizată de Cancelaria Primului Ministru, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Academia Română în perioada 17 – 19 septembrie 2008, manifestarea şi-a propus „promovarea cercetării româneşti prin intermediul diasporei şi să facă mai vizibilă ştiinţa românească prin parteneriatele încheiate cu românii de peste hotare”, a rezumat obiectivele urmărite de conferinţă preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, Anton Anton. „Rezultatele pe care le aşteptăm sunt foarte simple.

Vrem să ajungem mai repede la poziţia normală a României în Europa din punct de vedere al cercetării, inovării şi dezvoltării. Pentru aceasta trebuie să apelăm la factori externi, iar aceştia sunt oamenii din diasporă, prin parteneriate şi programe comune. Nu ne-am propus să aducem înapoi cercetătorii. Ne-am propus să deschidem cercetarea românească prin parteneriate către colegii şi prietenii noştri din diasporă”, a spus Anton.

El consideră că „este utopic să crezi că există mijloace coercitive de atragere a tuturor cercetătorilor de origine română înapoi în România”, dar că „este extrem de pragmatic şi posibil să-i faci să vină din când în când în ţară, să participe la lucrări ştiinţifice, să vină să lucreze la proiecte comune de cercetare”. Totodată, el a afirmat că cercetarea în România se află pe un trend ascendent, dar este departe de a fi un sistem performant.

Cercetarea vâlceană, pe val

Directorul general al ICSI Rm. Vâlcea, prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, prezent la manifestarea de la Bucureşti a spus că Vâlcea a fost privilegiată în acest an, deoarece au fost invitaţi să participe la conferinţă doar reprezentanţii a trei institute de cercetare. „Guvernul i-a chemat pe toţi cei care au legătură cu cercetarea ştiinţifică, din diasporă, pentru a găsi o posibilitate de dezvoltare a unor proiecte comune. Am descoperit că sunt oameni deosebit de valoroşi, pe care îi avem în Anglia, SUA, Franţa.

În general, din România nu au plecat cercetători formaţi deja în ţară, dar sunt foarte mulţi cei care au avut legături cu acest domeniu şi care s-au format în străinătate, ajungând acum persoane cu foarte mare notorietate. În orice caz, este un lucru bun faptul că în România s-a pompat aproape un miliard de euro în cercetare. Acum se caută soluţii pentru atragerea particularilor în acest domeniu, pentru crearea fondurilor mixte şi parteneriatelor de finanţare.” – a apreciat directorul general al institutului vâlcean de cercetare.

Întreprindere europeană pentru hidrogen

Pentru institutul vâlcean, întâlnirea de la Bucureşti a fost una deosebit de importantă, deoarece, în urma discuţiilor purtate, în perioada 10 – 14 octombrie, conducerea institutului a fost invitată să prezinte o scrisoare de interes pentru a deveni acţionar la Întreprinderea Europeană pentru Hidrogen şi Pile de Combustie, care urmează să fie constituită la sfârşitul acestui an şi care urmăreşte să reunească institute de cercetare, dar şi investitori particulari pentru derularea unor proiecte la nivel european în domeniu.

„Este un fel de societate pe acţiuni care va avea drept acţionari societăţi comerciale puternice, care se implică în acest domeniu, dar şi institute de cercetare, sediul central fiind la Bruxelles, unde este acum capitala europeană. Este posibil să fie acceptate în acest parteneriat şi alte societăţi vâlcene, cum sunt Oltchim, Proimsat, dar şi-a manifestat disponibilitatea de a participa şi societatea Mecro System, cea care produce apa sărăcită în deuteriu.” – a mai spus directorul general al ICSI Rm. Vâlcea.

Finanţare pentru domeniul cercetării

Primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu a declarat în cadrul conferinţei de la Bucureşti că, în ultima perioadă au fost majorate sumele alocate cercetării şi inovării, de la 0,2% în 2004, la 0,7% în 2008, iar până în 2010 se urmăreşte creşterea alocaţiilor bugetare, astfel încât să se atingă obiectivul stabilit prin Strategia de la Lisabona la cel puţin 3% din PIB. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a mai adăugat că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, există o deschidere pentru tinerii cercetători.

În perioada 2008-2013, vor exista peste 12.000 de burse de doctorat finanţate din fonduri europene cu strategii de pregătire în străinătate. La întâlnire a participat şi directorul general al Direcţiei Generale de Cercetare din Comisia Europeană, Jose Manuel Rodrigues. Şase personalităţi care s-au remarcat printr-o activitate ştiinţifică prestigioasă au primit Premiile Meritului Academic în cadrul galei de închidere a conferinţei, respectiv Andrei Ruckenstein (doctor în biofizică – SUA), Mihai Bărboiu (doctor în chimie, SUA), Doina Ciorănescu (doctor în matematică, Franţa), Sanda Galopenţia (scriitor, profesor universitar, SUA), Ana Tătar (profesor universitar, doctor în lingvistică şi filosofie, Germania) şi Maria Iliescu (doctor în lingvistică, Austria).