PREASFINŢITUL PĂRINTE GHERASIM 

PREASFINŢITUL PĂRINTE GHERASIM,  IERARH  PESTE DOUĂ VEACURI DE CREDINŢĂ ŞI ISTORIE  

 
                            La cumpăna  dintre milenii, când se încheagă veacurile de istorie în ţinuturile Vâlcii, aici sub poalele Capelei, în scaunul vlădicesc de la Râmnic , arhipăstoreşte , cu multe daruri şi devotament, cu un har şi cu o energie nebănuită, Preasfinţitul Părinte GHERASIM, cel care, la jumătate de brumar se apropie de anii unui veac.  Vârsta Preasfinţiei Sale este un miracol al zilelor noastre prin  harul ce i-a fost hărăzit de a învinge, cu o însufleţire niciodată ameninţată de oboseală, zecile de ani până la pragul unui veac. Preasfinţitul Gherasim împlineşte anul acesta venerabila vârstă patriarhală, care socotită în ani, sunt 94, vârstă ce nu constituie o povară şi nici osteneală, şi pe care, mulţi dintre noi nici nu ne închipuim că am putea-o ajunge şi la care, din păcate, puţini ajung. 94 de ani sunt un dar şi o binecuvântare pe care Dumnezeu o face celor aleşi şi plăcuţi Lui.

                             In fiecare an, la 14 noiembrie, Episcopia Râmnicului îmbracă haină de sărbătoare pentru că aniversează Ierarhul  care ,,din mila şi cu voinţa lui Dumnezeu,, a fost aşezat în fruntea obştii din istorica Eparhie a Râmnicului.. Aşa cum rezultă din Registrul stării civile  a văzut lumina zilei la 14 noiembrie 1914 într-un sat din imensitatea câmpiei ialomiţene, ca fiu al lui Dumitru şi Maria Cristea. In  virtutea credinţei de buni români, i-au dat numele Gheorghe, simbolul creştin al purtătorului de biruinţă.Şi n-a fost o întâmplare ci o rânduială, căci cele ce vin de la Dumnezeu, nu se întâmplă ci se orânduiesc.

                             Rămas orfan de tată, continuu încercat de viaţă, dorind să-şi ajute  mama şi sora, şi-a căutat salvarea în credinţă, rugăciune şi muncă. N- a avut un sprijin material şi nici o copilărie fericită. Aşa s-a născut gândul de a merge la mânăstire şi în anul  1934 îl găsim la Cernica,  ca frate de mânăstire şi tot în acelaşi an se înscrie la Seminarul Monahal. În anul 1937 a fost tuns în monahism, iar în 27 decembrie l940 hirotonit ca ierodiacon  şi apoi ieromonah în ziua de 29 decembrie acelaşi an. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti în l948 şi a fost trimis ca preot misionar în Tran silvania. Din toamna anului l952 şi până în l5 decembrie l970 a fost stareţ al Mânăstirii Căldăruşani. Din l970 Sf.Sinod al BOR l-a ales ca Arhiereu Vicar la Episcopia Dunării de Jos şi în anul l975 l-a transferat la Episcopia Râmnicului şi Argeşului, tot ca Arhiereu Vicar. Drumul către istorica Eparhie a Râmnicului a fost destul de lung şi anevoios. Din decembrie l984 Sfântul Sinod l-a numit Episcop al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului.

                             Din datele bibliografice rezultă că traseul  vieţii i-a fost luminat de harul lui Dumnezeu.. Tinereţea i-a fost zbuciumată în căutarea unui drum printer ,, spinii,, vieţii. Insă, credinţa în Dumnezeu, hărnicia şi spiritul de sacrificiu, vocaţia spre viaţa duhovnicească şi înţelepciunea l-au făcut biruitor în tot ceea ce a întreprins. Apropiindu-se de vârsta centenară putem spune că este Ierarhul care oferă generaţiilor de azi  exemplul unei tinereţi spirituale fără pereche, a unui bun  roman şi bun creştin pentru care dragostea de patrie şi credinţa în Dumnezeu sunt valori fundamentale. 

                             Preasfinţia Sa slujeşte această Eparhie de 33 de ani, de când se află în sfântă ascultare arhierească la Rm.Vâlcea, la care adăugând şi cei 5 ani ca Arhiereu Vicar la Episcopia Dunării de Jos, constatăm că Vlădica Gherasim întruneşte 38 de ani ca Arhiereu al lui Hristos. Este chipul Ierarhului zilelor noastre,cu o înfăţişare blândă şi smerită, inimă de părinte iertător,iubitor şi sfătuitor de bine al tuturor. 

                             La popas anivers, când se adaugă un nou an în firul vieţii, Permanenţa Eparhială, clerul şi credincioşii  acestei Eparhii, alături de monahi şi monahii, roagă pe Bunul Dumnezeu să-I dăruiască Preasfinţiei Sale viaţă îndelungată,deplină sănătate şi încă alte frumoase realizări pentru binele Bisericii Strămoşeşti şi al neamului românesc.
 
                               IN TRU MULŢI ANI PREASFINŢITE  STĂPÂNE !
                           
                                                                                   
                                                                                     Preot Constantin Cîrstea,
                                                                         
                                                                                       CONSILIER  CULTURAL