Firmă din Vâlcea, abonată la materialele electorale 

Firmă din Vâlcea, abonată la materialele electorale

Monitorul Oficial nu mai tipăreşte acum buletinele de vot, ci firme private, culmea, preferate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu prin licitaţie publică. Societatea Conphis din Râmnicu Vâlcea, care a mai fost implicată şi cu alte ocazii în producerea materialelor electorale va fi cea care va tipări timbrele autocolante cu menţiunea „VOTAT P.E. 2009”. Procedura de alegere a firmelor dă loc de interpretări şi poate fi un semnal de alarmă în privinţa corectitudinii votului.

Ministerul lucrează pe … preferinţe?

Ministerul Administraţiei şi Internelor a anunţat că achiziţiile publice pentru materialele necesare desfăşurării votului pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie au fost finalizate, valoarea totală a contractelor depăşind 850.000 de lei. Reprezentanţii ministerului au organizat trei proceduri de achiziţie publică pentru furnizarea de ştampile rotunde cu menţiunea „VOTAT 2009 P.E.”, furnizarea de timbre autocolante cu menţiunea „VOTAT P.E. 7 iunie 2009” şi pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot.

În cazul primei proceduri de achiziţie publică au fost depuse şase oferte, iar firma câştigătoare a fost societatea Amgi Trans din localitatea Sadu, judeţul Sibiu. În cazul timbrelor autocolante cu menţiunea „VOTAT P.E. 7 iunie 2009” au fost depuse patru oferte şi a fost desemnată câştigătoare societatea Conphys Râmnicu Vâlcea. Pentru achiziţia serviciilor de tipărire a buletinelor de vot a fost iniţiată procedura de achiziţie prin transmiterea de invitaţii de participare către Rasirom, sucursala poliografică Bucureştii Noi, Compania Naţională „Imprimeria Naţională” Bucureşti, Compania Naţională a Imprimeriilor „Coresi” Bucureşti şi Regia Autonomă Monitorul Oficial Bucureşti, dar şi prin transmiterea spre publicare a unui anunţ în trei cotidiene de circulaţie naţională şi pe pagina de web a ministerului.

În urma acestor demersuri au fost primite 15 solicitări de ridicare a documentaţiei de atribuire, fiind depuse patru oferte: Monitorul Oficial Bucureşti, Ab Activ Co Bucureşti, Mega Press Holdins Bucureşti şi Asociaţia formată din Romprma Galaţi – lider de asociaţie, Tipografia Prod Com Târgu Jiu, Trustul de presă „Dunărea de Jos” Galaţi, Tipografia Slobozia şi Tipolidana Suceava.

În urma evaluării ofertelor, a negocierilor purtate cu fiecare ofertant în parte şi aplicând criteriul „preţul cel mai scăzut”, comisia a desemnat ca ofertant câştigător al procedurii de achiziţie pentru tipărirea buletinelor de vot firma Mega Press Holdings Bucureşti. Valoarea contractului de servicii de tipărire a buletinelor de vot a fost de 699.585,75 de lei, a celui pentru furnizare de ştampile a fost de 149.718,60 de lei, iar a contractului de furnizare de timbre – 24.990 de lei.

Procedură interpretabilă

Până acum, cele 20 de milioane de buletine de vot  erau tipărite de Monitorul Oficial, nu de firme private, aşa cum se va întâmpla anul acesta, lucru care poate crea suspiciuni în privinţa corectitudinii procedurii electorale. Mai mult, faptul că pentru achiziţionarea acestor servicii, în valoare de peste 1,5 milioane de euro nu a fost organizată nici o licitaţie, ci s-a negociat direct nu este în măsură să înlăture suspiciunile privind anumite interese obscure. Monitorul Oficial a pierdut în premieră licitaţia pentru tipărirea buletinelor de vot pentru europarlamentare.

În acest an, la alegerile europarlamentare va fi nevoie de 20.555.496 de buletine de vot, 17.239.794 timbre autocolante şi 91.835 de ştampile. Cum s-a întâmplat anul acesta ca Regia Autonomă „Monitorul Oficial” să piardă în faţa unor societăţi private rămâne în continuare un mister. Anunţul on-line de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este „ascuns” destul de bine pe pagina web a ministerului, printre numeroasele rubrici.

Este interesant din perspectiva căror criterii au apreciat oficialii MAI că se impune o astfel de modalitate de achiziţie, fără licitaţie publică, dat fiind că legea prevede situaţii clare în care se poate apela la o asemenea variantă. Printre acestea se numără şi situaţia când, din motive tehnice, artistice sau legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul poate fi atribuit numai unui anumit operator economic, lucru care nu este valabil în cazul nostru, mai ales că este vorba despre un procedeu care stă la baza fundamentului democratic din România şi care ar trebui să fie gestionat fără echivoc de reprezentanţii MAI.

Legea mai prevede posibilitatea de organizare directă a unei astfel de licitaţii atunci când perioadele presupuse de celelalte modalităţi (licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere cu publicare prealabilă sau cerere de ofertă) nu pot fi respectate „din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante”. Nici celelalte situaţii prevăzute în lege nu par să se potrivească mai bine situaţiei reale, ceea ce alimentează şi mai mult semnele de întrebare din jurul operaţiunii „tipărirea buletinelor”.