Opinia separată a judecătorului Hermina Iancu în cazul Gutău 

Opinia separată a judecătorului Hermina Iancu în cazul Gutău: Nimic din dosar nu confirmă acuzaţiile la adresa edilului

Ultima oră: Fostul primar Mircia Gutău rămâne în arest

„În speţă, nimic din actele dosarului nu confirmă pretinsa înţelegere prealabilă dintre inculpaţi, înţelegere ce nu poate fi stabilită pe baza unei interpretări a gesturilor folosite într-un dialog care în sine nu era incriminator pentru interlocutor (pentru Gutău, n.r.)”, scrie, în motivarea opiniei separate avute în aceast caz, judecătorul Ana Hermina Iancu, cea care a fost şi preşedinte de complet.

În opinia judecătorului, discuţia între Gutău şi denunţătorul din dosar este cel mai important moment al dosarului din punct de vedere al importanţei şi al puterii de probă pe care i le-au acordat procurorii. Acuzarea a susţinut, conform judecătorului Iancu, existenţa unei înţelegeri între Gutău şi Dicu, dovada în acest sens fiind o discuţie între fostul edil şi denunţătorul din dosar, un om de afaceri interesat de obţinerea unui certificat de urbanism.

„Manifestarea comportamentală a inculpatului Gutău (în acest moment, n.r.) a fost diferit interpretată atât de acuzare, cât şi de apărare, necesitând astfel un plus de prudenţă în examinare”, scrie judecătorul, împărtăşind opiniile judecătorilor de la instanţele inferioare unde Gutău a fost achitat, care au găsit necesar să se analizeze şi alte elemente cu relevanţă în stabilirea faptelor cauzei.

În analizarea celorlalte elemente relevante, judecătorul Iancu susţine că nu a identificat probe conexe care să acrediteze ca valabilă interpretarea dată de procurori discuţiei eliptice dintre fostul primar şi deunţător.

„A fost menţionată inexistenţa unei cereri a denunţătorului pentru imobilul din strada Stoianovici şi, ca urmare, justificată apărarea inculpatului Gutău, care a susţinut constant că despre terenul cu pricina a fost doar întrebat de viceprimar dacă se putea construi în regim de înălţime de şapte niveluri, răspunsul dat fiind afirmativ, pentru cazul în care exista şi acordul vecinilor. De asemenea, aşa cum s-a arătat, pentru terenul din strada Stoianovici nu era prevăzut un regim restrictiv de autorizare a construcţiei, astfel încât nu exista motivaţia pentru denunţător de a remite vreo sumă de bani, iar pentru inculpat justificarea de a o solicita sau accepta”, scrie judecătorul Iancu.

Un alt argument pentru opinia separată a lui Iancu a fost acela că reacţia comportamentală a lui Gutău „nu este de natură a demonstra pretinsa înţelegere prealabilă dintre acesta şi viceprimar”.

„Înregistrarea video arată că inculpatul lucra în momentul în care denunţătorul a intrat în biroul său; inculpatul nu a acordat o atenţie deosebită denunţătorului şi părea în continuare preocupat de ceea ce făcea în momentul în care a fost întrerupt. Imediat după ce denunţătorul a menţionat suma de bani, înainte însă de a o explicita sub aspectul tranşelor şi a momentului când se plăteau, inculpatul a reacţionat, exprimând un refuz verbal şi a ridicat din mână de mai multe ori.

Gestica folosită putea exprima şi un accept în fapt ori, dimpotrivă, încheierea dialogului. De aceea, numai pe baza interpretării reacţiei comportamentale a inculpatului, mai exact a gestului de ridicare din mână, nu se poate pronunţa un verdict de vinovăţie întrucât faptul în discuţie implică o prea mare doză de subiectivism din partea interpretului. Prin urmare, se poate concluziona că materialul probator administrat în cauză nu demonstrează obiectiv pretinsa înţelegere prealabilă dintre inculpaţi”, scrie Iancu.

Aceasta mai afirmă că nici înregistrările depuse la dosar nu îl implică în nicun fel pe Gutău în înţelegerea făcută de denunţător cu viceprimarul Dicu. Judecătorul Iancu susţine că indiferent de cele discutate de denunţător cu Dicu, viceprimarul nu avea în competenţă eliberarea de certificate de urbanism, iar omul de afaceri cunoştea acest lucru. Neputând fi demonstrată implicarea lui Gutău în înţelegerea celor doi, este imposibil – susţine judecătorul Iancu – să se demonstreze o luare de mită, dacă cel care ar fi putut rezolva problema nu avea cunoştinţă de cerere, iar dorinţa presupusului mituitor era una legală, legitimă.

„Cu privire la remiterea sumei de bani şi primirea ei de către viceprimar, prima instanţă a concluzionat că nu a fost dată şi luată cu titlu de mită, întrucât în privinţa inculpatului Gutău Mircia nu se demonstrase existenţa faptei. Neexistând un autor al infracţiunii de luare de mită, nu exista nici complice la această infracţiune, rezultând că primirea sumei de bani se făcuse în nume propriu de către viceprimar.

În calitatea sa de viceprimar, inculpatul Dicu Nicolae nu avea între atribuţiile de serviciu şi eliberarea certificatelor de urbanism. Ca urmare, neavând o asemenea competenţă, inculpatul nu putea facilita denunţătorului obţinerea vreunui certificat de urbanism, suma de bani luată de la denunţător nefiind primită cu titlu de mită, ci eventual cu alt titlu”, scrie judecătorul Iancu.

Totodată, judecătorul acuză şi conduita denunţătorului, care, în opinia ei, nu a reuşit să demonstreze că era cu adevărat interesat să obţină avizul pentru a construi imobilul pe un teren, ba chiar dimpotrivă, a lăsat impresia că vrea să se răzbune pe Gutău prin reclamaţia formulată, pentru refuzul de a-i permite o construcţie pe un alt lot.

„Modul în care s-au petrecut faptele în cauză demonstrează mai degrabă dorinţa denunţătorului de a se răzbuna pe inculpatul Gutău Mircia, pentru refuzul de a autoriza edificarea unei construcţii pe terenul din strada Cernea, în regim superior de înălţime (decât intenţia de a costrui pe terenul din strada Stoianovici, n.r.)”, scrie magistratul care a avut opinie separată în dosar, care apreciază că mai multe elemente din dosar „ridică serioase dubii în ceea ce priveşte credibilitatea denunţătorului şi scopul în vederea căruia acesta a acţionat în cadrul înţelegerii stabilite cu viceprimarul Dicu”.

Astfel, judecătorul ICCJ vede drept justificată aprecierea că denunţătorul „nu a urmărit niciun moment rezolvarea intereselor sale, intenţie specifică celor care concură la săvârşirea infracţiunii de luare de mită ori trafic de influenţă, ci incriminarea, prin orice mijloace, a primarului Mircia Gutău”.

În aceste condiţii, opinia separată a judecătorului Ana Hermina Iancu – preşedinte al completului de trei judecători de la instanţa supremă care în final i-a condamnat pe cei doi – a fost pentru o decizie de achitare.

Fostul primar Mircia Gutău rămâne în arest

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins, miercuri seara, cererea fostului primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, de suspendare a executării pedepsei şi de admitere, în principiu, a contestaţiei în anulare privind decizia de condamnare la pedeapsa cu închisoarea.
Instanţa supremă a judecat miercuri cererile avocaţilor lui Gutău, după ce judecătorii au amânat procesul de două ori, pentru că nu fusese motivată decizia prin care fostul primar Mircia Gutău şi fostul viceprimar Nicolae Dicu au fost condamnaţi la trei ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie.

Unul dintre avocaţii lui Mircia Gutău, Veronel Rădulescu, a invocat, miercuri, ca motiv privind admiterea contestaţiei în anulare faptul că instanţa de recurs (ÎCCJ) nu ascultat inculpaţii şi nici denunţătorul, în condiţiile în care a pronunţat o decizie contrară primelor două instanţe, care hotărâseră achitarea.

Apărătorul a explicat că, în condiţiile în care primele două instanţe pronunţă o soluţie de achitare, instanţa de recurs are trei variante. Prima soluţie poate fi aceea de menţinere a primelor două decizii şi respingerea recursului procurorilor. A doua soluţie poate fi casarea sentinţei de achitare şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond. A treia soluţie poate fi aceea de casare a deciziilor anterioare şi reţinerea cauzei spre rejudecare, caz în care se acordă un termen şi se citează inculpaţii pentru a fi audiaţi şi administrarea altor probe, comportându-se ca o instanţă de fond.

Avocatul Veronel Rădulescu a spus că ÎCCJ nu a urmat niciuna dintre aceste variante, condamnându-i pe cei doi edili fără să îi mai asculte şi fără a mai fi administrate alte probe.

Pe 27 ianuarie primarul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, şi viceprimarul Nicolae Dicu au fost condamnaţi definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare prin sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Curtea de Apel Constanţa a respins, în aprilie 2009, apelul formulat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în procesul edililor municipiului Râmnicu Vâlcea, primarul Mircia Gutău şi fostul viceprimar Nicolae Dicu, acuzaţi de luare de mită, respectiv, de complicitate la luare de mită.

În iunie 2006, DNA a realizat un flagrant la restaurantul unui hotel din Râmnicu Vâlcea, în urma căruia primarul Mircia Gutău a fost acuzat de luare de mită iar viceprimarul Nicolae Dicu – de complicitate la luare de mită. AGERPRES