Valea Oltului este închisă în continuare
Valea Oltului este închisă în continuare
Valea Oltului este închisă în continuare pe termen nelimitat din cauza instabilităţii versanţilor care mărginesc şoseaua şi calea ferată. În ultimele zile muncitorii de la drumuri au lucrat intens pentru a degaja carosabilul. În prezent una dintre benzile de circulaţie este liberă, dar circulaţia nu va fi reluată deoarece există pericolul de a cădea în continuare stânci de pe versanţi. Calea ferată dintre Vâlcea şi Sibiu a fost blocată miercuri, în jurul orei 16.30 din cauza căderilor masive de stânci de pe versanţi. Bucăţi de stâncă au căzut de asemenea şi pe Drumul Naţional 7, la kilometrul 237, în zona comunei Câineni. Stâncile s-au desprins în zona Râul Vadului de pe versantul muntos vestic al râului Olt şi au blocat în totalitate şoseaua, pe o porţiune de 50 de metri. Şi calea ferată care face legătura între Râmnicu Vâlcea şi Sibiu a fost blocată total la kilometrul 352 + 970 de metri.
Zeci de poliţişti şi jandarmi şi-au făcut revelionul lângă stânci
De când s-au înregistrat primele căderi de stânci în zonă au fost mobilizaţi atât poliţişti, cât şi jandarmi. Zeci de ofiţeri şi subofiţeri şi-au petrecut sărbătorile asigurând paza lângă munţii de stânci sau dirijând circulaţia în zonă. De la poliţie au fost trimişi în zonă atât ofiţeri şi subofiţeri de la circulaţie, ordine publică cât şi de la posturile de poliţie din zonă. Permanent se află în preajma stâncilor trei poliţişti, iar alţii sunt postaţi pe traseul dintre Râmnicu Vâlcea şi Câineni pentru a-i opri pe şoferi să ajungă la barajul de pietre. De la Jandarmerie au fost permanent în zonă subofiţeri şi sergenţi angajaţi pe bază de contract. Ei au lucrat pe două schimburi.
Nici pietonii nu au voie în zonă
Înainte de sărbători au fost câţiva turişti care au reuşit să „escaladeze” pe picioare munţii de pietre şi să treacă dincolo de baraj, deoarece aveau rezervări pentru revelion în staţiunile vâlcene sau în cele de la Sibiu. „Au mai trecut oameni pe picioare, dar numai cu aprobarea şefului de şantier, atunci când nu erau explozii sau nu se lucra în zonă. De astăzi a fost interzisă însă şi circulaţia pietonală deoarece a fost pusă din nou dinamită şi există pericolul de căderi de pietre. Au fost lăsaţi oamenii să treacă doar în cazuri excepţionale. Sun câţiva care lucrează în zonă sau au restaurante dincolo de baraj şi voiau să meargă acolo, să îşi asigure paza. Oricum, trecerea pe picioare este foarte dificilă. Oamenii au trebuit să treacă Oltul pe un viaduct, apoi să escaladeze stâncile, nu este uşor dar unii au făcut-o. Luni dimineaţa se strânseseră în jur de 40 de persoane care voiau să treacă dincolo şi poliţiştii au fost nevoiţi să-i oprească. Maşini mari nu mai sunt în zonă acum, cel puţin nu în partea dinspre Vâlcea. Pe cealaltă parte a barajului de stânci acţionează poliţiştii de la Sibiu. Mai sunt doar două maşini mici abandonate.” – a precizat subcomisarul Marcel Sărdaru, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Vâlcea. Specialiştii preconizează că nici în următoarele zile circulaţia nu va fi reluată pe Valea Oltului, deoarece nu s-a găsit până acum o soluţie viabilă, care să fie pusă repede în aplicare şi care să dea o garanţie de stabilizare a versanţilor, chiar dacă pietrele vor fi înlăturate de pe şosea. Pe calea ferată se lucrează mai greu, deoarece linia a fost grav avariată de stânci, iar cantitatea de pietre căzută în zona respectivă este mult mai mare decât cea de pe şosea.
Valea Oltului va mai rămâne blocată câteva zile
Specialiştii preconizează că circulaţia rutieră şi feroviară nu va fi reluată probabil în următoarele câteva zile. Se apreciază că de această dată au căzut pe şosea aproximativ 10.000 de metri cubi de stâncă. În unele locuri mormanele de pietre atingeau şi 10 metri înălţime. Muncitorii de la Drumurile Naţionale nu au început imediat acţiunea de deblocare, deoarece şi viaţa lor ar fi fost pusă în pericol. Valea Oltului a mai fost blocată şi în această toamnă timp de câteva zile, dar atunci au căzut pe şosea şi pe calea ferată de zece ori mai puţine stânci decât acum. Conducerea Poliţiei Vâlcea a apreciat că traficul va fi reluat numai în condiţii de siguranţă. „Nu vom relua traficul decât în condiţii de maximă siguranţă” – a spus comisarul Florian Marin, inspectorul şef adjunct al poliţiei. În acelaşi timp muncitorii de la Drumuri Naţionale spun că le este foarte greu să degajeze şoseaua, deoarece stâncile sunt prea mari pentru a fi ridicate întregi de pe locul unde au căzut, aşa că este nevoie ca ele să fie dinamitate. „Pentru deblocarea carosabilului folosim utilaje de la Vâlcea, Braşov şi Sibiu. Pagubele create de această dată sunt destul de mari.” – a spus Eugen Mănescu, directorul Drumurilor Naţionale Vâlcea. Artificierii din echipa de intervenţie au detonat până acum zeci de kilograme de dinamită, în încercarea de a degaja şoseaua şi tunelul, dar efectul nu a fost cel scontat, deoarece porţiunea care era considerată periculoasă nu s-a desprins din munte, aşa cum se estima la început. La ultima prăbuşire nu s-a înregistrat victime, dar stâncile au căzut la câteva minute după trecerea unui tren personal, iar pe şosea nu s-a înregistrat o tragedie numai datorită prevederii şoferilor, care au frânat în ultimul moment. Sute de tiruri şi autoturisme au rămas blocate timp de mai multe ore şi au format o coloană pe mai mulţi kilometri. Specialiştii spun că prăbuşirile înregistrate acum se datorează diferenţelor mari de temperatură înregistrate în ultimele zile în zonă. Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului a fost şi el prezent în zonă. El a mai avut o cumpănă, după ce şi acum aproximativ trei luni, la ultimele căderi de stânci a fost în pericol de a fi rănit de câteva pietre care au căzut exact în zona unde se afla acesta, împreună cu prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu.
Proiect de anvergură pentru protejarea şosele şi căii ferate
Pentru a nu mai fi înregistrate astfel de incidente Marin Tudor, de la Regia de Drumuri Naţionale a apreciat că ar fi nevoie de o investiţie masivă în zonă. Astfel, calea ferată ar trebui acoperită pe porţiunea periculoasă cu un tunel, iar deasupra şoselei ar trebui instalată o copertină. În acest sens va fi conceput un proiect de anvergură, dar nu se ştie dacă se vor găsi banii necesari pentru realizarea sa. Pentru realizarea acestui proiect conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Vâlcea a făcut demersuri pentru obţinerea fondurilor, astfel că şoseaua care traversează defileul Oltului va intra în reparaţii începând cu anul viitor. “Proiectul „Copertine şi tuneluri deschise“ vizează zona Văii Oltului. Lucrările vor dura aproximativ trei ani, timp în care circulaţia pe Valea Oltului va fi oprită temporar, autovehiculele urmând să fie deviate pe rute ocolitoare. Şoseaua va fi acoperită pe o lungime de aproximativ 700 de metri, pentru a elimina problemele cauzate de căderile de stânci de pe versanţi, care produc victime şi blochează traficul rutier ore în şir. După aceea stâncile vor cădea direct în Olt. Se vor face şi lucrări de consolidare a şoselei afectate de traficul intens. » – a spus Eugen Mănescu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Vâlcea.
Şoferii – sfătuiţi să folosească rute ocolitoare
Poliţiştii vâlceni se află în permanenţă la intrarea şi la ieşirea din zona periculoasă, pentru a devia circulaţia pe rute ocolitoare. Şoferii sunt sfătuiţi să evite Valea Oltului timp de câteva zile şi să aleagă una dintre variantele ocolitoare, fie prin Târgu Jiu – Petroşani, fie prin Câmpulung – Braşov. Oricare dintre aceste variante presupune încă 100 – 200 de kilometri de ocolire, iar şoferii sunt nemulţumiţi deoarece spun că nu au bani pentru a plăti benzina pe o asemenea distanţă. Cea mai mare problemă este pentru maşinile de marfă care au un traseu prestabilit şi nu îşi pot permite să se abată prea mult de la el. Mulţi şoferi de tiruri au stat ore sau chiar zile lângă barajul de stânci, refuzând să ocolească zona, până când au văzut că circulaţia nu avea prea multe şanse să fie reluată. Între a-şi petrece revelionul pe Valea Oltului şi a plăti din buzunar benzina pentru ocolire ei au ales în final cea de-a doua variantă. „Eu trebuie să duc marfă la Sibiu şi acum trebuie să ocolesc pe te miri unde. Sigur că nu îmi convine, pentru că este posibil să fiu pus să plătesc combustibilul din buzunarul meu” – a spus Marian Cocea, un şofer care intenţiona să tranziteze Valea Oltului. În aceste zile pe Valea Prahovei s-a circulat bară la bară după ce traficul a fost întrerupt pe Valea Oltului. Probabil că şoseaua va fi prima degajată. În ceea ce priveşte traficul feroviar se estimează că acesta va fi reluat mai târziu, deoarece calea ferată este grav afectată. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Nicolae Pătru a spus că şoseaua ar trebui consolidată cu o copertină pentru a nu se mai înregistra astfel de căderi de pietre. Prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu a spus că specialiştii au decis să redinamiteze stâncile din zonă. Turiştii care aveau locuri rezervate la revelion în staţiunile vâlcene au fost nevoiţi şi ei să ocolească foarte mult pentru a ajunge la destinaţie. Mulţi dintre ai au întârziat la hoteluri, ba unii chiar au ajuns la Călimăneşti cu o oră înainte de revelion.
Stâncile au făcut victime
Stâncile căzute pe Valea Oltului au făcut şi victime. Un poliţist care circula cu maşina personală în apropiere de mânăstirea Turnu a fost pur şi simplu strivit de o stâncă care s-a prăbuşit de pe versant. Poliţistul, care a fost nevoit să treacă de la munca de teren la cea de birou se judecă şi acum în instanţă pentru a obţine despăgubiri pentru leziunile suferite cu Direcţia Regională de Drumuri Naţionale şi Poduri, districtul Vâlcea. În cazul în care se mai produc şi alte accidente datorate căderilor de stânci pe Drumul Naţional 7 în timpul cât se efectuează lucrări consecinţele vor fi suportate de firma care efectuează consolidarea şi nu de Regia de Drumuri şi Poduri. „În cazul accidentelor responsabilitatea aparţine constructorului care face lucrările“, a precizat Eugen Mănescu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale şi Poduri, districtul Vâlcea. După ce se va finaliza acţiunea de consolidare a versanţilor pe Valea Oltului va demara activitatea de copertinare a zonelor de risc. Proiectul va fi derulat pe parcursul a cinci ani.
Victimele au cerut despăgubiri consistente
În anul 2001 a fost înregistrată prima victimă a căderilor de stânci de pe Valea Oltului – un poliţist din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Vâlcea. Maşina în care se afla acesta a fost strivită de o stâncă rostogolită de pe versanţii din jur, iar omul a rămas infirm pe viaţă. După mai mulţi ani în care lucrase la circulaţie Gheorghe Popelcă a fost nevoit să treacă la munca de birou. În prezent este pensionar. „Atunci când am fost eu rănit nici măcar nu începuseră lucrările acolo, nu se făcea nimic pentru prevenirea unor astfel de accidente. Eu mergeam la serviciu, dar nu am mai apucat să ajung. I-am dat apoi în judecată pe cei de la drumuri şi am câştigat procesul. Hotărârea este acum definitivă şi irevocabilă. La vremea aceea am cerut despăgubiri în valoare de 500 de milioane de lei. Am înţeles că şi-au vândut vilele de la Brădişor ca să facă rost de bani. Abia după accidentul meu au demarat consolidările, iar zona a fost semnalizată corespunzător“, a spus Gheorghe Popelcă. Şi în anul 2002 stâncile au făcut alte victime. În acea perioadă se lucra deja la consolidarea versanţilor. Doi soţi din Iaşi au fost prinşi sub bolovani şi au rămas cu mâinile şi picioarele amputate. Singura care a scăpat a fost fiica lor, Alexandra, care s-a ales „doar” cu o fractură de claviculă. Familia din Iaşi a cerut daune de şapte miliarde de lei. În ambele cazuri, persoanele afectate încă mai aşteaptă să primească despăgubirile. „Oamenii au cerut despăgubiri de 6 miliarde de lei, Este normal într-un fel pentru că au rămas infirmi. Nu este o despăgubire care să compenseze nenorocirea şi probabil că vor încasa banii. Despăgubirile sunt plătite de constructori. Atunci când au început lucrările constructorii au încheiat un contract cu Compartimentul Naţional de Drumuri şi cu regionala Craiova prin care sectorul respectiv de drum a fost predat constructorului în perioada executării lucrărilor.” – a mai precizat Eugen Mănescu.