Vâlcenii au evocat opera şi personalitatea istoricului Nicolae Iorga, la 70 ani de la moarte 

„Iorga nu este actual, este permanent”  (Valeriu Râpeanu)

Vâlcenii au evocat opera şi personalitatea istoricului Nicolae Iorga, la 70 ani de la moarte

Miercuri, 24 noiembrie 2010, la Grand Hotel Sofianu a a avut loc, dezbaterea şiinţifică: „Omagiu lui Nicolae Iorga – 70 ani de la asasinarea marelui istoric – evocarea operei şi a personalităţii”, la care a fost invitat cunoscutul istoric Valeriu Râpeanu, exegetul operei marelui istoric al neamului.

Valeriu Râpeanu a desfăşurat timp de mai multe decenii o activitate interdisciplinară, îmbrăţişând mai multe domenii ale culturii, în cele peste douăzeci de volume ale sale, în numeroase ediţii critice, în articole şi interviuri. Cărţile, ediţiile, studiile dedicate operei lui Nicolae Iorga, Gheorghe I. Brătianu, George Enescu, I. G. Duca, Cella Delavrancea, Hortensia Papadat-Bengescu, Sergiu Celibidache, Mateiu Ion Caragiale, Mihail Sadoveanu, precum şi cele despre literatura română între anii 1920-1947 sunt grăitoare în acest sens.

Cu acest prilej a avut loc vernisajul expoziţiei bibliofile referitoare la viaţa şi opera savantului Nicoale Iorga şi lansarea primei ediţii critice, cu note şi comentarii, a volumului Nicolae Iorga, „Oameni cari au fost”, pentru care, Valeriu Râpeanu şi Sanda Râpeanu au primit, anul acesta, Marele Premiu al Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţǎrani”. Volumul a apărut prin generozitatea domnului George Constantin Păunescu, care a făcut posibilă apariţia primei ediţii integrale a unuia dintre capitolele fundamentale ale lui Nicolae Iorga şi ale literaturii române, portretul. Totodată, din partea omului de afaceri, au fost oferite un număr de exemplare bibliotecilor şi şcolilor din judeţ.

Din expunerea profesorului Râpeanu am remarcat trăsătura gândirii lui Iorga, şi anume dorinţa ca între scrisul său şi actualitate să fie o distanţă de timp cât mai redusă.

 Pe 28 noiembrie 1940, pe cîmpia de lîngă Strejnic-Prahova, era găsit cadavrul, ciuruit de şase gloanţe, al marelui savant Nicolae Iorga care abia împlinise vârsta de 69 de ani.  Istoricul şi omul politic şi de stat a fost lichidat de o echipă de şapte legionari obscuri, care-l ridicaseră din vila sa de la Sinaia, în seara zilei de 27 noiembrie.

Legionarii îl considerau responsabil de uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, când în urma unei scrisori deschise adresate de Codreanu către Iorga, acesta fiind şi consilier regal, i-a intentat proces şi liderul legionarilor a fost condamnat pentru calomnie. Ulterior Codreanu a fost asasinat din ordinul regelui. După aflarea veştii despre asasinarea lui Iorga, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.

Directorul Florin Epure a vorbit despre geniul şi clarviziunea istorică a lui Iorga dar şi despre descrierile lăsate de marele dispărut despre Râmnic şi ţinutul Vâlcii, despre oamenii simplii de aici şi despre monumentele istorice pe care acesta le-a vizitat în călătoriile sale.