|sâmbătă, mai 11, 2024
  • Follow Us!

Guvernul dă verde executării silite a Casei Tineretului de către Finanţele Publice 

• În răspunsul la o întrebare adresată de senatorul Emilian Frâncu aflăm că

Guvernul dă verde executării silite a Casei Tineretului de către Finanţele Publice

În cursul lunii iunie, senatorul liberal Emilian Frâncu a formulat o interpelare adresată premierului Emil Boc şi în care solicita salvarea de la vânzare prin licitaţie a Casei Tineretului din Râmnicu Vâlcea. „Una din problemele importante cu care se confruntă deopotrivă autorităţile locale din judeţul Vâlcea, cât şi societatea civilă de aici, este situaţia Casei Tineretului din municipiul reşedinţă de judeţ. Clădire «emblemă» a oraşului Râmnicu Vâlcea, Casa Tineretului riscă să fie scoasă la vânzare prin licitaţie pentru o datorie pe care administratorul acesteia, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret, o are către Direcţia Finanţelor Publice Vâlcea.

În fapt, în anul 2007, potrivit rapoartelor Finanţelor Publice, restanţele Fundaţiei se ridicau la aproximativ 200.000 euro. Cu toate acestea, a fost scos la licitaţie întreg patrimoniul Casei Tineretului (suprafaţa desfăşurată, amfiteatrul în aer liber, cele 2 bazine de înot, discoteca Enigma), estimat la 2.558.808 euro, adică de 10 ori mai mare decât debitul datorat. Chiar dacă procedurile de executare silită fuseseră sistate, în urmă cu ceva timp clădirea a fost din nou scoasă la licitaţie, evaluată fiind de data aceasta la 715.000 euro. Deşi timp de 7 ani au fost semnalate numeroase nereguli în administrarea patrimoniului Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Vâlcea (nedepunerea bilanţurilor contabile şi a deconturilor pentru bugetul consolidat al statului), niciunul din organele abilitate, cum ar fi Fiscul, nu a declanşat verificări şi controale care ar fi putut stopa intrarea în insolvenţă.

Şi mai dureros este faptul că niciuna din autorităţile locale (Consiliul Local Rm. Vâlcea şi Consiliul Judeţean Vâlcea) nu a întreprins nimic pentru a salva Casa Tineretului de la colaps financiar. Ţinând cont de faptul că, potrivit dispoziţiilor Legii nr.146/2002 – legea cadru de organizare şi funcţionare a fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti -, atât patrimoniul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret, cât şi destinaţia acestuia, de a servi interesului tinerilor din Vâlcea, nu poate fi modificat, vă rog să îmi comunicaţi, domnule prim-ministru, ce măsuri aveţi în vedere pentru păstrarea Casei Tineretului în patrimoniul public, în proprietatea tinerilor, pentru că ei au ridicat-o.

Vă rog, de asemenea, în calitate de cetăţean al Râmnicului şi de proprietar al Casei Tineretului, să întreprindeţi toate demersurile necesare, inclusiv adoptarea unei Hotărâri de Guvern, care să readucă patrimoniul Casei Tineretului din Râmnicu Vâlcea (prost administrat de Fundaţia Judeţeană pentru Tineret!) într-o zonă de proprietate care să-l ferească de divizare şi de înstrăinare (eventual să fie preluat de Consiliul Municipal Rm. Vâlcea, de Consiliul Judeţean sau de o structură guvernamentală). S-ar împiedica scoaterea la vânzare prin licitaţie a unuia dintre cele mai importante imobile din Râmnicu Vâlcea, evitându-se finalizarea tunului imobiliar care s-a pregătit”, se precizează în interpelarea parlamentarului vâlcean.

Ministerul Administraţiei pasează problema autorităţilor locale

Luna trecută, a venit răspunsul de la ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, la această interpelare: „Potrivit art. 2 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, cu modificările şi completările ulterioare, fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ. De asemenea, la alin. (l) al art. 11 din Legea nr. 146/2002 se prevede că asigurarea bunei administrări şi a integrităţii patrimoniului fundaţiei judeţene pentru tineret revine consiliului de conducere al fundaţiei respective.

În ceea ce priveşte Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Vâlcea, precizăm că, în luna iunie a anului 2010, Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea a informat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului atât cu privire la necesitatea elaborării regulamentului de aplicare a Legii nr. 146/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi cu privire la situaţia existentă la nivelul fundaţiei în discuţie, în vederea dispunerii măsurilor legale ce se impun. De asemenea, menţionăm că, potrivit informaţiilor furnizate de către Instituţia Prefectului Judeţului Vâlcea, prin adresa nr. 50017/09.06.2010, Direcţia Finanţelor Publice Vâlcea a comunicat Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Vâlcea faptul că, în temeiul art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare, a fost emisă decizia de amânare la plată nr. 49730/07.06.2010 şi, în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 148 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a dispus suspendarea măsurilor de executare silită şi anume organizarea licitaţiei pentru bunuri imobile prevăzută a se desfăşura la data de 11.06.2010.

Referitor la preluarea de către consiliul judeţean a bunurilor unei fundaţii judeţene pentru tineret, precizăm că, potrivit alin. (l) al art. 33 din Legea nr. 146/2002, cu modificările şi completările ulterioare, acest demers este obligatoriu numai în cazul dizolvării unei fundaţii judeţene pentru tineret, bunurile ce urmează să fie preluate de consiliul judeţean fiind prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol. În ceea ce priveşte posibilitatea preluării Casei Tineretului de Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea sau de Consiliul Judeţean Vâlcea, apreciem că asupra oportunităţii unei astfel de măsuri sunt abilitate să se pronunţe, pe de o parte, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Vâlcea care administrează imobilul respectiv, iar, pe de altă parte, autorităţile administraţiei publice locale implicate, în virtutea principiului autonomiei locale, ce le conferă dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona treburile publice în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă. Totodată, pentru fundamentarea corespunzătoare a răspunsului ce va fi întocmit la nivelul Guvernului cu privire la interpelarea în discuţie, considerăm necesară obţinerea punctului de vedere al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului”.

Ce spune Ministerul Educaţiei?

Tot în cursul lunii august, a venit şi răpsunsul ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu: „Cadrul legal pentru organizarea şi funcţionarea fundaţiilor judeţene pentru tinere şi a municipiului Bucureşti este următorul: Decretul-Lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, Legea nr. 350/2006, Legea tinerilor. Din prevederile celor trei acte normative, reiese faptul că fundaţiile judeţene pentru tineret sunt entităţi private şi autonome al căror patrimoniu, deşi ab initio provine dintr-un patrimoniu susceptibil de a fi considerat public (patrimoniul fostelor organizaţii ale tineretului comunist din judeţe şi a municipiului Bucureşti), actualmente este supus regimului de drept privat, cu unele restricţii care nu modifică regimul juridic aplicabil.

În consecinţă, dacă o instituţie a statului, în speţă Direcţia Finanţelor Publice Vâlcea a dispus executarea patrimoniului Fundaţiei Judeţene pentru Tineret pentru creanţe publice certe, lichide şi exigibile, măsura nu poate fi considerată decât oportună şi legală, cu atât mai mult cu cât actul administrativ beneficiază de prezumţia de legalitate. Întoarcerea acestei prezumţii nu poate fi dovedită decât de instanţele judecătoreşti la cererea persoanelor interesate. De altfel, statul, administraţia locală sau orice alt creditor îşi va urmări creanţele numai în limita sumelor datorate şi conform unor proceduri legale, operaţiuni asupra cărora există pârghii normative şi judecătoreşti pentru reducerea sau anularea executării. Legea nr. 146/2002 atribuie competenţa şi dreptul la acţiune, în ceea ce priveşte patrimoniul fundaţiilor de tineret judeţene, organelor de conducere a acestora, respectiv consiliilor de conducere, şi în subsidiar administraţiei publice locale, respectiv consiliilor judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Dat fiind faptul că regimul juridic al patrimoniului fundaţiilor judeţene pentru tineret este reglementat prin lege, un eventual act normativ reformator trebuie să aibă tot forţa legii ce va putea fi emis numai în condiţiile justificării unor necesităţi generale ale societăţii, avându-se în vedere caracterul de universalitate a legilor stabilit prin Constituţia României. Pe cale de consecinţă, Guvernul României, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sporului, Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret sau orice altă entitate a administraţiei centrale nu poate emite acte normative cu caracter derogatoriu pentru a soluţiona o problemă locală. De altfel această competenţă revine comunităţii locale, nu numai în virtutea prevederilor legale mai sus amintite, ci şi ca prerogativă a dreptului constituţional la autonomie locală. Totuşi, deoarece MECTS, cât şi ANST, în calitate de reprezentanţi ai administraţiei centrale, sunt preocupaţi de situaţia prezentată, vor încerca împreună cu factorii comunităţilor locale să găsească cele mai eficiente soluţii legale de soluţionare”. (P.C.)

Leave a Response